În ziarele de joi citim despre modul în care Legea antifumat este aplicată în alte ţări din Europa, dar şi despre o lecţie de toleranţă, diversitate şi incluziune, promovate prin „cărţile” din „Biblioteca stereotipurilor vii – Human Library”.
În Adevărul citim despre Legea antifumat şi modul în care alte state aplică interdicţia de fumat în spaţii publice închise.
„Printre ultimele ţări care au introdus reguli stricte antifumat se numără Germania, care în 2013 a dat o variantă mai strictă a legii antifumat, după modelul bavarez. Bavaria a fost primul land german care a interzis fumatul în 2008, în baruri şi restaurante. A avut loc o luptă socială între cei care susţineau legea antifumat şi cei care se împotriveau noilor reguli. În primul an după promulgarea legii, autorităţile au încercat să mai reducă din stricteţea regulilor, însă restricţiile s-au înrăit ulterior după ce susţinătorii legii antifumat au câştigat teren după o dezbatere socială.
Profesorul Florin Mihălţan, preşedintele Societăţii Române de Pneumologie (SRP), susţine că în ţările europene unde s-a adoptat o astfel de măsură autorităţile au făcut, în primul rând, controale riguroase în spaţiile publice închise, pentru a vedea dacă legea este respectată. „Important e ca de la început să existe controale şi monitorizări. Controalele au fost făcute în alte ţări nu doar de poliţie, ci şi de protecţia consumatorului”, a explicat profesorul Mihălţan. Pneumologul a arătat că legea era una obligatorie şi că efectele ei se vor vedea în scurt timp de la intrarea în vigoare. „În Turcia, în Franţa, în Anglia, într-un an au scăzut internările prin astm şi stop cardio-respirator la camerele de gardă. Chiar şi acolo, inclusiv fumătorii au fost bucuroşi de apariţia legii pentru că ea avea efecte pentru generaţiile viitoare. O certitudine e faptul că şi costurile şi cheltuielile din Sănătate vor fi mai mici”, a completat Mihălţan”, potrivit Adevărul.
Din Gândul aflăm cum „cărţile” din „Biblioteca stereotipurilor vii” luptă cu prejudecata, prin promovarea unor „cărţi din carne şi oase, dar cu o experienţă care „bate” orice roman”.
„Atunci când normalitatea este stabilită de cei mulţi şi doar câţiva sunt aceia „altfel”, oamenii se dau la o parte din calea lor, îi privesc cu coada ochiului şi îi comentează pe-nfundate. Comunitatea LGBT, rromii, refugiaţii sau persoanele cu dizabilităţi sunt doar câteva grupuri minoritare care se izbesc zi de zi de stigmatizare, într-o ţară în care conformisul este ridicat la rang de virtute, iar dorinţa de diversitate rămâne mai mult la nivel declarativ, fără să fie îmbrăţişată practic în vreun fel”, transmite Gândul.
Evenimentul Zilei scrie despre proiecte europene care trebuie plătite din banii locuitorilor din Constanţa, nefinalizate de apropiații fostului edil al Constanţei Radu Mazăre și ai fostului preşedintele al Consiliului Judeţean Constanţa Nicuşor Constantinescu.
„La Primăria Constanţa, patru proiecte europene nu pot fi terminate la sfârşitul anului. Trei dintre contracte sunt câștigate de ABC Val, firma care câștigă de ani de zile toate proiectele licitate de fostul primar Radu Mazăre și, mai nou, de actualul primar interimar Decebal Făgădău. Asociată cu Mobitom SRL, de asemenea agreată de autorităţile locale, foste şi actuale. Aşa se face că proiectul european de reabilitare a Parcului Arheologic din centrul oraşului, unde valoarea totală este de 15,5 milioane de lei, nu se poate finaliza până la 31 decembrie, consilierii locali aprobând alocarea a 9,5 milioane de lei din bugetul primăriei, până la începutul lunii iulie 2016. „Pentru toate cele patru proiecte, ca măsură de precauţie vorbim despre o alocare de 13 milioane de lei, dintr-un total valoric al proiectelor de aproximativ 70 de milioane de lei”, se justifică primarul interimar Decebal Făgădău, candidat la Primăria Constanţa, din partea PSD, la alegerile locale din vara lui 2016”, informează Evz.
În HotNews citim despre avertismentul şefilor băncilor pentru preşedintele Iohannis, cu privire la efectele Legii dării în plată.
„In scrisoare, cei patru sefi de banci-mama ii cer lui Iohannis sa previna ceea cei ei numesc „un real prejudiciu” pe care l-ar aduce legea care ofera posibilitatea celor care au contractat un credit ipotecar pentru achizitionarea unui imobil sa predea bancii proprietatea respectiva si sa scape astfel de restul ratelor de plata. „In opinia noastra, este inca timp destul pentru a impiedica legea sa provoace un real prejudiciu institutiilor financiare si economiei Romaniei, care ar aparea in mod inevitabil. Suntem increzatori ca Romania va proteja investitorii pe termen lung impotriva unui tratament inechitabil si incorect, care provoca un prejudiciu atat de substantial. Am vrea sa va invitam sa reconsiderati aceasta lege, pentru a evita violarea principiilor fundamentale si constitutionale ale Romaniei, precum si legile europene. Speram sincer ca ingrijorarile noastre vor fi auzite si abordate adecvat” – i-au transmis cei patru sefi de banci lui Iohannis”, citaţi de Hotews.
ZF scrie despre cum s-a schimbat agricultura din judeţul Sălaj, în timpul în mandatul de comisar pentru agricultură al lui Dacian Cioloş.
„Judeţul Sălaj are cu 25% mai puţine bovine, cu 8% mai puţine porcine şi cu 14% mai multe oi astăzi faţă de 2007, interval în care actualul premier al României, Dacian Cioloş, care s-a născut şi a copilărit în Sălaj, a fost cinci ani comisar european pentru agricultură şi a administrat un buget total de 50 de miliarde de euro pe an pentru dezvoltarea agriculturii în Uniunea Europeană. În aceeaşi perioadă, producţia de grâu a judeţului a scăzut cu 13%, cea de porumb a crescut cu 18%, iar cea de cartofi cu 48%. Totodată, Sălajul a ajuns în 2014 la un efectiv de 215.000 de oi, 80.000 de porci şi peste 27.000 de vaci în 2014 faţă de anul 2007, când avea 188.000 de oi (cu 14% mai puţine), 87.000 de porcine (cu 8% mai multe faţă de 2014) şi 37.000 de bovine (cu un sfert mai multe decât în 2007). Bugetul de 50 mld. euro pe an gestionat de Cioloş în calitate de comisar european pentru agricultură reprezintă circa o treime din bugetul anual al Uniunii Europene. Din această sumă, în judeţul Sălaj au ajuns 165 mil. euro, ceea ce plasează judeţul pe locul 18 în topul celor care au atras cele mai multe fonduri europene prin aşa-numitul Program Naţional de Dezvoltare Rurală„, informează Zf.
Din Wall Street aflăm cât câştigă într-o lună un cioban, angajat cu ziua.
„Un cioban angajat ca zilier la o stana castiga in medie 1.000 de lei pe luna, insa remuneratia sa poate sa se dubleze, daca se pricepe sa mulga sau sa tunda oile. Pe langa bani, ei au asigurata cazarea, mancarea, tigarile si cafeaua, beneficii fara de care nu vin la munca, a declarat Marcel Andrei, presedintele Sindicatului National al Crescatorilor de Ovine si Caprine din Romania”, citat de Wall Street.
Gazeta Sporturilor scrie despre Laurenţiu Reghecampf, care se confruntă cu prima problemă serioasă de la întoarcerea la Steaua.
„Vedeta echipei se va opera imediat după ultimul meci oficial din 2015 şi va avea nevoie de o perioadă îndelungată de refacere. Mîna dreaptă a lui Reghe riscă să rateze toată pregătirea de iarnă şi ar putea lipsi în ultimele meciuri ale sezonului regulat. Decisive pentru stabilirea punctelor cu care se va intra în play-off”, informează Gsp.
În Prosport citim despre primul club din Liga 1 care a fost trimis în judecată pentru spălare de bani.
„Problemele ASA-ului încep să se acutizeze, din pricina anchetei pe care DNA o desfăşoară din vară. În urma audierii mai multor persoane, DNA a dispus astăzi trimiterea în judecată a primarului din Târgu Mureş, Dorin Florea, a mai multor funcţionari din cadrul primăriei, dar şi oficiali ai clubului. Pe lângă aceştia, la capitolul inculpaţi în proces este trecută şi “Asociaţia Sportiva Fotbal Club ASA 2013” (“Fotbal Club Municipal”) Târgu Mureş. Motivul trimiterii în judecată este că în iulie 2013 s-a votat într-o şedinţă de Consiliu Local alocarea sumei de 7.500.000 de lei către ASA, în condiţiile în care clubul înregistra datorii către bugetul de stat, fapt interzis de lege. Fostul preşedinte al ASA-ului, Ioan Man are 3 capete de acuzare: complicitate la abuz în serviciu, deturnare de fonduri şi spălare de bani, după cum se arată în comunicatul DNA. De asemenea 5 consilieri locali, dar şi viceprimarul Claudiu Maior sunt şi ei bănuiţi de complicitate la abuz în serviciu”, potrivit Prosport.
