Parlamentarii PSD se întrec în iniţiative favorabile aleşilor locali incompatibili, chiar dacă ANI le-a atras atenţia că vor aduce imaginii României prejudicii în plan extern. Un nou proiect de lege, iniţiat de 18 senatori, aşteaptă acum unda verde.
Optsprezece senatori PSD, printre care Şerban Valeca şi Gabriela Vrânceanu Firea, au iniţiat un nou proiect de lege menit să-i apere pe preşedinţii de consilii judeţene şi primarii care au probleme cu ANI din cauza incompatibilităţii. Potrivit documentului, edilii şi şefii CJ-urilor sunt reprezentanţii de drept ai unităţilor administrativ-teritoriale în asociaţiile de dezvoltare intercomunitare. Legea mai prevede extinderea competenţei preşedinţilor de CJ în ceea ce priveşte numirea, sancţionarea şi eliberarea din funcţie a conducătorilor instituţiilor locale. Motivul: primarii au astfel de atribuţii, iar şefii de CJ nu.
Proiectul va fi corelat cu un altul pe aceeaşi temă, iniţiat de deputatul PSD Florin Iordache şi alţi cinci colegi de partid. Acest din urmă proiect a fost aprobat de comisia de administraţie a Senatului şi prevede participarea aleşilor locali în conducerea asociaţiilor intercomunitare, care vor avea un statut similar ONG-urilor.
Prin ce se explică emulaţia legislativă pe această temă? Legea 161/2003 le interzice aleşilor locali să facă parte din CA şi AGA ale societăţilor comerciale. Pe baza prevederii, ANI a declarat incompatibili mai mulţi aleşi locali. Dacă instanţele validează sesizările ANI, aleşii locali vizaţi îşi vor pierde mandatele. Parlamentarii USL le-au promis primarilor şi şefilor consiliilor judeţene că vor rezolva problema, avansând mai multe scenarii. Printre acestea se numără schimbarea integrală a legii, astfel încât să se refere şi la cei incompatibili pentru participarea în CA sau AGA la nivelul unui singur judeţ, nu doar la nivel regional. O altă variantă, avansată de liderul liberal Crin Antonescu, viza o amnistiere a incompatibililor, pe ideea că modificarea legii nu va acţiona retroactiv.
Argumentele ANI
Pe lângă dorinţa aleşilor locali de a scăpa de cercetările ANI, subiectul are şi o miză financiară. Între 2014 şi 2020, România urmează să primească de la Uniunea Europeană, prin Programul Sectorial de Mediu, 3,5 miliarde de euro. Banii vor fi împărţiţi pe proiecte tocmai prin aceste asociaţii intercomunitare. Operatorii regionali primesc banii de la UE pentru că România nu are încă regiuni. La acest nivel se organizează licitaţiile şi sunt desemnate firmele câştigătoare.
ANI a transmis Senatului un punct de vedere prin care explică de ce se opune modificării legislaţiei. Potrivit ANI, participarea aleşilor locali în AGA operatorilor regionali constituie „un caz flagrant de incompatibilitate“. Mai mult, ANI afirmă că modificările discutate de Senat ar urmări „satisfacerea unor interese personale ale aleşilor locali cu scopul clar de a eluda, pe de o parte, dispoziţiile legale existente, iar pe de altă parte de a crea cadrul necesar pentru exercitarea atribuţiilor în stare de conflict de interese“.
În plus, ANI avertizează asupra faptului că, dacă modificările vor primi votul final al Parlamentului, schimbarea legislaţiei „va afecta negativ imaginea României în procesul de monitorizare a Comisiei Europene prin MCV“.
