Regele Mihai I, sărbători de iarnă sub semnul smereniei

Regele empatiza puternic cu suferințele prin care treceau românii din cauza războiului, apoi a ocupației sovietice.

Ziarul ”România liberă” continuă serialul dedicat modului în care membrii Familiei Regale a României au celebrat sărbătoarea Nașterii Domnului. În perioada 1940 – 1947, în care pe tronul României s-a aflat Regele Mihai I, Crăciunul a fost sărbătorit sub semnul smereniei, în contextul în care anul 1940 a adus o mare amărăciune românilor, care și-au văzut țara dezmembrată la doar 22 de ani după Marea Unire. În perioada 1940 – 1944, Crăciunul a fost serbat în contextul în care România lua parte la Cel de-al Doilea Război Mondial, iar sute de mii de români sufereau ororile conflagrației mondiale pe front. Iar Crăciunurile din anii 1945, 1946 și 1947 au avut loc în împrejurările tentativelor de comunizare a României, iar țara se confrunta cu mari dificultăți, determinate de pierderile umane și materiale provocate de război, dar și de prezența în țară a trupelor sovietice, care, deși erau teoretic aliatele trupelor române alături de care luptaseră în Transilvania de Nord, în Ungaria sau în Cehoslovacia, în România se comportau ca niște vertabile trupe de ocupație.

Acei ani de grea suferință au fost luminați doar de faptul că alături de tânărul suveran al României se găsea Regina Mamă Elena, care se întorsese în țară după abdicarea Regelui Carol al II-lea, în septembrie 1940. Regina Mamă Elena l-a sprijinit pe Regele Mihai I din prima și până în ultima zi a domniei sale, încheiată tragic, în mod nelegitim, printr-un act de abdicare semnat de Regele Mihai sub șantajul uciderii a 1.000 de studenți, închiși în mod ilegal de către comuniști, după ce tinerii ieșiseră în stradă în toamna anului 1947, pentru a-și manifesta solidaritatea cu Regele lor.

În aceste împrejurări, Crăciunul a fost celebrat mai degrabă cu modestie și, uneori, chiar cu amărăciune, iar celebrarea Nașterii Domnului a fost lipsită de fastul cu care era sărbătorită în timpul domniilor precedente. Regele Mihai I a încercat, în toți acești ani, să ofere celor aflați în nevoie sprijinul material pe care îl putea oferi Suveranul României.

Însingurare și deznădejde

Altețele Lor Regale Principesa Moștenitoare Margareta și Principele Radu ai României descriu, în cartea ”Crăciunul regal”, publicată de Editura Curtea Veche, modul în care era celebrate Nașterea Domnului. ”Suveranul și Regina Elena le ofereau daruri modeste, dar din tot sufletul, colaboratorilor lor. Pomul de Crăciun, ca și sălile de ceremonie erau aranjate cu gust și dădeau acea notă de măsură a lucrurilor atât de caracteristică celor doi regi. Nimic din ostentația, pompa și schimbările de reguli ale precedentei domnii, atât de nefericită și de însingurată.

Luni, 23 decembrie 1940, Regele Mihai și mama sa au primit două coruri care au cântat colinde și cântece religioase la Palatul Regal din Calea Victoriei. A doua zi, marți, 24 decembrie, personalul palatului a instalat și împodobit bradul de Crăciun. Întreaga Curte, civili și militari, alături de Principesa Elisabeta, a asistat la sărbătoarea pomului, prezidată de Rege și de mama sa. Cei doi au plecat în dimineața următoare la Sinaia. Regina Elena se lupta cu o gripă teribilă care a ținut-o la pat pe toată durata sărbătorilor.

În jurnalul său, Regina notează că i-a transmis, telefonic, urări de bine familiei din Grecia, Principelui Moștenitor Pavlos și Principesei Moștenitoare Frederica. Vremea era rece, dar minunată, cu soare și cer sclipitor”. Altețee Lor Regale mai scriu, în volumul citat, că ”în anii 1941 – 1945, sărbătorile de Crăciun au fost dominate de îngrijorare, deznădejde și solitudine. Sunt ani în care aproape că nu se menționează vreo ceremonie, sărbătoare sau moment de artă în ultimele zile din an. În paginile de jurnal ale anului 1942, Regina Elena folosește de patru ori în trei fraze expresia ”Să ne ajute Dumnezeu!”, evocând nevoia de curaj și victimele inocente de pe front, plângându-i pe cei uciși. În acele zile, Regele Mihai și mama sa luau masa singuri, uneori invitând una sau două personae dintre colaboratorii apropiați, iar seara se uitau la un film, doar ei doi”. Uneori, după seara de Ajun petrecută la Palatul Regal, Regele Mihai și mama sa plecau la Castelul Foișor de la Sinaia. Mesele de Crăciun erau mai degrabă simple, cu feluri de mâncare puține și în cantități mici, așa cum aveau parte toți românii care sufereau urmările războiului. 

SERIAL RL:

Citește și: Carol al II-lea, regele care își petrecea Crăciunul cu soldații

Citește și: Cum era serbat Crăciunul la Cotroceni pe vremea lui Ferdinand I

Citește și: Cum serbau Crăciunul Regele Carol I și Regina Elisabeta