Legea pensiilor speciale pentru aleşii locali a fost aprobată, ieri, de Senat. În ultimii ani, parlamentarii au votat mai multe acte normative menite să rezolve problemele aleşilor locali, după cum arată o analiză a „României libere“: creşterea salariilor, sporirea puterii la nivel local, salvarea de procesele iniţiate de DNA sau ANI.
Senatul a votat, ieri, legea privind pensiile speciale ale aleşilor locali cu 86 de voturi pentru şi unul singur împotrivă. PSD a sprijinit proiectul, în timp ce liberalii au ieşit din sală. Legea prevede acordarea de pensii pentru primari, viceprimari, preşedinţi şi vicepreşedinţi de consilii judeţene după modelul celor votate deja de Parlament, săptămâna trecută, pentru senatori şi deputaţi. Potrivit proiectului de act normativ, pensiile se calculează ca produs al numărului lunilor de mandat cu 0,55% din indemnizaţia aflată în plată, dar nu mai mult de trei mandate. Vechimea minimă pentru a încasa pensia este de un mandat întreg. Pensiile vor varia în funcţie de vechime: primar de comună (1.000 – 3100 de lei), primar de oraş (1.300 – 3.900 de lei), primar de municipiu (1.600 – 4.800 de lei), primarul Capitalei (2.000 – 6.000 de lei), preşedinte de consiliu judeţean (1.700 – 5.200 de lei). Indemnizaţia se cumulează cu orice tip de pensie stabilită în sistemul public de pensii şi se suportă din bugetul Ministerului Dezvoltării Regionale.
Tot ieri senatorii au discutat un proiect de lege potrivit căruia aleşii locali îşi vor pierde mandatele doar dacă sunt condamnați la închisoare cu executare prin hotărâre rămasă definitivă. Cu alte cuvinte, șefii de CJ-uri sau primarii care primesc închisoare cu suspendare, fie și prin sentință definitivă, nu își mai pierdeau mandatul. Totuşi, în forma finală senatorii au acceptat un amendament al CSM, potrivit căruia îşi pierd mandatele şi aleşii locali pentru care s-a dispus „condamnarea sau amânarea pedepsei pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie“.
Putere şi imunitate
Nu este singurul caz în care parlamentarii au legiferat în interesul aleşilor locali. Astfel, la sfârşitul anului 2013, Guvernul Ponta şi-a angajat răspunderea pe o lege a descentralizării, redactată de Liviu Dragnea, la aceea vreme ministrul Dezvoltării Regionale. Proiectul prevedea transferul mai multor instituţii de la ministere în subordinea baronilor locali: serviciile de sănătate publică, administrarea plajelor turistice, protecţia mediului, administrarea unităţilor sportive, protejarea patrimoniului cultural sau administrarea porturilor. Proiectul a fost declarat neconstituţional de către Curtea Constituţională (CCR), dar ideea nu a fost abandonată. Vasile Dîncu, ministru al Dezvoltării în Guvernul Cioloş, declara recent că pregăteşte o reformă administrativă care vizează inclusiv împărţirea puterii între centru şi terioriu.
În alte cazuri, baronii locali au fost printre beneficiarii unor măsuri care îi vizau şi pe alţi demnitari. Astfel, în 13 decembrie 2013, Parlamentul a votat, printre altele, scoaterea actelor administrative din sfera conflictului de interese. În acest fel, primarii sau miniştrii nu mai puteau fi acuzaţi de conflicte de interese. După ce modificările Codului Penal au fost abandonate, Parlamentul a votat, în aprilie 2014, un alt act normativ, care îi viza doar pe aleşii locali – aceştia primind dreptul de a-şi delega atribuţiile de serviciu către funcţionarii publici din subordine. Experţii anticorupţie atrăgeau atenţia că legea îi va ajuta pe baronii locali să evite dosarele de corupţie, punându-şi subordonaţii să semneze documentele referitoare la contracte publice către propriile firme sau ale rudelor.
Salarii majorate şi traseism
Din iulie 2014, primarii şi şefii consiliilor judeţene au primit şi salarii mărite, ca un stimulent pentru bătălia electorală care avea să urmeze. Creşterile au fost între 5,5% pentru primarul Capitalei şi 50% pentru un primar de comună – cu alte cuvinte, principalii beneficiari au fost numeroşii primari PSD din zona rurală, pe care Victor Ponta se baza pentru a deveni preşedinte al României. Tot în preajma alegerilor, în august 2014, Guvernul Ponta a aprobat celebra „ordonanţă a traseiştilor“ care a suspendat prevederile din statutul aleşilor locali referitoare la pierderea mandatelor în caz de plecare la un alt partid. Pe baza acesteia, 540 de primari, 171 de consilieri judeţeni şi 4.378 de consilieri locali şi-au schimbat partidul, majoritatea migrând către PSD. Ulterior, ordonanţa a fost declarată neconstituţională, dar produsese, deja, efecte. În mai 2015 a intrat în vigoare şi noua legislaţie pentru alegerile locale. În ciuda protestelor societăţii civile, parlamentarii au votat o lege care prevede alegerea primarilor într-un singur tur de scrutin, fapt care îi favorizează pe edilii aflaţi deja în funcţii, împiedicând alianţele între adversarii lor. Recent, președintele Klaus Iohannis a promulgat o lege votată de Parlament care le permite primarilor și președinților de consilii județene pot să facă parte din AGA ale asociațiilor de utilități publice, salvându-i pe aleşii locali de procesele cu ANI. Pe de altă parte, guvernanţii şi-au făcut un obicei din a aloca sume uriaşe de la buget, dirijate preferenţial către baronii locali din propriul partid.Numai un exemplu: la ultima rectificare bugetară din luna octombrie 2015, Guvernul Ponta a acordat 2,5 miliarde de lei direct către administrațiile locale.
