Rusia va analiza posibilitatea adoptării unor măsuri simetrice contra Statelor Unite, după decizia „neprietenoasă” de extindere a sancţiunilor, anunţă Kremlinul, avertizând că atitudinea Washingtonului are un impact „devastator” asupra relaţiilor bilaterale.
„Sancţiunile impuse marţi de Statele Unite reprezintă continuarea atitudinii neprietenoase faţă de Rusia, o atitudine care are un impact devastator asupra relaţiilor bilaterale”, a declarat Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, citat de Mediafax.
„În mod evident, pe baza principiului reciprocităţii, partea rusă va analiza deciziile luate de Statele Unite şi va lua în considerare posibilitatea introducerii unor măsuri de retorsiune”, a adăugat Peskov, citat de agenţia TASS. Reprezentantul Preşedinţiei Rusiei a exprimat regret că, „în pofida necesităţii dezvoltării cooperării”, Washingtonul continuă „politici contrare”.
Administraţia Barack Obama a decis impunerea de sancţiuni pentru încă 34 de indivizi şi entităţi, din Rusia şi Ucraina, în cadrul eforturilor de a exercita presiuni asupra Moscovei pentru ingerinţele în criza ucraineană. „Măsurile luate astăzi susţin angajamentul Statelor Unite de a căuta o soluţie diplomatică la conflictul din Ucraina prin menţinerea sancţiunilor împotriva Rusiei”, a comunicat Departamentul american al Trezoreriei.
Washingtonul subliniază că va menţine sancţiunile până când Rusia va implementa deplin angajamentele asumate în cadrul Acordului de la Minsk. „Cerem inclusiv returnarea atribuţiilor Ucrainei pentru controlul asupra frontierei estice cu Rusia”, precizează comunicatul. Cele 14 persoane sau entităţi vizate de sancţiuni sunt din Ucraina şi Rusia, inclusiv doi membri ai fostei Administraţii Viktor Ianukovici. „Pe listă sunt inclusiv 14 indivizi şi entităţi implicaţi în evitarea actualului regim de sancţiuni. (…) De asemenea, sunt separatişti care prezintă riscuri pentru securitatea şi stabilitatea Ucrainei”, precizează Departamentul Trezoreriei.
Conflictul separatist din sud-estul Ucrainei, izbucnit în martie 2014, s-a soldat cu cel puţin 9.000 de morţi. Moscova este acuzată că oferă susţinere insurgenţilor proruşi din regiunile separatiste ucrainene Doneţk şi Lugansk.
