În ziarele de marţi citim despre criticile aduse de scriitorul Andrei Pleşu actorului Dan Puric, pe care îl acuză că „vrea să fie altceva decât ce este”, dar şi despre bilanţul autostrăzilor, la final de an.
În Evenimentul Zilei citim despre actorul Dan Puric, despre care Pleşu scrie că „a făcut un sindrom de guru”.
„Domnul Dan Puric a ieșit din sfera unde este cu adevărat competent, înalt competent. A făcut un sindrom de guru. […] La cât e de inteligent și de angajat spiritual, aș fi așteptat să-l văd mai smerit, mai aproape de discursul unui mărturisitor decât de acela al unui gânditor amator. Dar mai e ceva: domnul Puric a adoptat o strategie pedagogică riscantă. Când vrei să educi pe cineva, nu începi prin a-l flata. Dacă vrei ca cineva să învețe ceva, nu-i spui mereu că nare nimic de învățat. Or, domnul Puric încurajează un soi de legendarizare arbitrară a națiunii, din care rezultă că ea frizează desăvârșirea. Atunci la ce bun s-o mai dăscălești? Suntem unici, persecutați de tot mapamondul, singurii creștini adevărați, speranța lumii, gloria speciei! Asta e gândire de tip Becali. Domnul Puric n-ar trebui să facă posibile asemenea analogii”, scrie Andrei Pleşu, citat de Evz.
Din HotNews alfăm că în anul 2015, au fost daţi în folosinţă 46,6 kilometri noi de autostradă, cei mai puţini din ultimii cinci ani, dintre care 22 de kilometri au fost închişi, pentru reparaţii.
„Cati bani europeni pentru autostrazi si drumuri a pierdut Romania pentru ca nu a putut sa-i cheltuie? 31 decembrie 2015 marcheaza si finalul perioadei de executie a fondurilor europene 2007 – 2013, iar Romania se afla in situatia in care va pierde circa 7 miliarde de euro – fonduri europene nerambursabile – pentru ca nu a fost in stare sa-i cheltuiasca sau pentru ca nu a putut sa-si termine la timp lucrarile incepute. Situatia este ingrijoratoare in special in zona de transport. Solutia de salvare acolo unde exista proiecte incepute deja a fost „fazarea” lor pe noul ciclu financiar european 2014 – 2020. Cu alte cuvinte, pentru a nu returna banii si a plati lucrarile neterminate la timp, autoritatile le-au impartit in doua faze, cea de-a doua fiind finantabila din noulbuget european. CNADNR singura are lucrari neterminate de aproape 1,3 miliarde de euro care trebuie fazate pentru a consuma banii din perioada de programare 2014-2020, in loc sa fi folosit fondurile europene 2007-2013, care se pierd prin dezangajare automata. Acesti bani se duc pe proiecte pe care Romania le-a inceput, unele cu mare intarziere, altele in mare graba pentru a mai salva ceva, dar care nu sunt gata in termen si, acum, vor „manca” o felie si mai mare din noul buget european destinat tarii noastre. Prin fazare, practic, Romania va cheltui 1,3 miliarde de euro pe drumuri si autostrazi „vechi”, in loc sa ii directioneze catre proiecte „noi”, mai scrie HotNews.
Adevărul scrie despre unul dintre efectele tensiunilor dintre Rusia şi Turcia, care a dus la suspendarea armistiţiului dintre armeni şi azeri în regiunea Nagorno-Karabakh, semnat în 1994, sub medierea Rusiei.
„Violenţele din Nagorno-Karabakh au escaladat rapid după ce forţele armate turce au doborât, în noiembrie, un avion de luptă rus, care încălcase spaţiul aerian al Turciei. Câteva săptămâni mai târziu, premierul turc Akmet Davotoglu a efectuat o vizită oficială la Baku, capitala Azerbaidjanului. Săptămâna trecută, miniştrii Apărării din Turcia, Georgia şi Azerbaidjan s-au întâlnit, la Istanbul, pentru a discuta despre „ameninţările regionale de securitate”. În contrapondere, miniştrii Apărării din Armenia şi Rusia au semnat, în aceeaşi săptămână, un pact pentru crearea unui sistem aerian defensiv comun. Taberele n-au încercat să disimuleze stragia de a-şi purta conflictul prin interpuşi. Rusia a fost prima care a recunoscut că acordul cu Armenia are ca scop principal intimidarea Turciei. „Decizia are legătură cu evenimentele din Turcia. Astăzi, aviaţia joacă un rol major în luptă. Turcia este membru NATO şi în bazele aeriene turceşti sunt staţionate avioane americane. Este nevoie de un sistem mai sigur, care să poată proteja graniţele aeriene, dar pentru asta este nevoie de un efort comun”, a declarat locotent-generalul Alexander Luzan, fost vice-comandant al forţelor aeriene ruse, citat de agenţia de ştiri Sputnik. Prin acordul cu armenii, Rusia a căpătat acces sporit la bazele aeriene armene. Imediat după semnarea acordului, Moscova a mobilizat încă 12 aparate de zbor – elicoptere de luptă şi avioane de transport militar – la o bază din apropierea capitalei armene Erevan. Având în vedere evoluţiile recente, „este doar o chestiune de timp până când tensiunile din Nagorno-Karabakh se vor accentua şi războiul va reizbucni”, au declarat surse din Ministerul Apărării de la Ankara pentru cotidianul „Zaman”. Unele voci merg până la a spune că Rusia a împins voit ostilităţile cu Turcia în Caucazul de Sud, deschizând astfel un nou front prin care poate pune presiune asupra Ankarei, scriu jurnaliştii turci”, potrivit Adevărul.
Gândul scrie despre raportul emis, luni, de Ministerul Sănătăţii, cu privire la deficienţele din spitalele româneşti si efectele pe care le-au avut în tratarea răniţilor în incendiul din Colectiv.
„În ciuda asigurărilor date de fostul ministru al Sănătăţii, la scurt timp după tragedie, că „ce se poate face şi în Germania facem şi noi aici”, lucrurile nu au stat tocmai aşa. Izolarea răniţilor din Colectiv în secţii de terapie intensivă dedicate nu a fost posibilă decât în 6 din 11 spitale, unde s-a constatat, totodată, insuficienţa personalului de îngrijire pentru pacienţii critici. De asemenea, potrivit raportului Ministerului Sănătăţii, spitalele nu pot controla eficient infecţiile, în special diagnosticul etiologic al infecţiilor şi identificarea colonizărilor cu germeni cu risc epidemiologic major. Totodată, nu există o abordare unitară, bazată pe protocoale în câteva activităţi sensibile – screeningul, izolarea pacienţilor, curaţenia/dezinfecţia în funcţie de zona de risc şi, deşi exista o multitudine de protocoale, acestea nu sunt uneori cunoscute sau respectate”, potrivit Gândul.
Zf scrie despre compania de cablu RCS&RDS, care a dizolvat mai multe firme înfiinţate sau achitiţionate de-a lungul anilor.
„Compania de cablu RCS&RDS şi-a făcut “curat” în portofoliul de companii pe care le deţine în ultimele luni din acest an, dizolvând mai multe firme pe care le-a înfiinţat sau achiziţionat de-a lungul anilor, care aveau în general activitate în zona de telecomunicaţii, arată deciziile publicate de operator în Monitorul oficial în perioada menţionată. Una dintre primele societăţi dizolvate a fost Satelcomm Service din Reşiţa. “Se aprobă dizolvarea anticipată, în mod voluntar şi, totodată, se aprobă lichidarea simultană a societăţii SATELCOMM SERVICE – S.R.L., cu sediul social în Reşiţa, cu transmiterea universală a patrimoniului rămas după stingerea pasivului, respectiv după achitarea tuturor datoriilor, exclusiv către asociatul majoritar RCS & RDS – S.A.”, conform documentului din Monitorul Oficial. Şi în cazul celorlalte companii dizolvate patrimoniul a fost transmis către RCS&RDS”, potrivit Zf.
Din Wall Street aflăm că anul viitor, piaţa de software şi servicii IT va ajunge la circa trei miliarde de euro, creştere cu 10%, faţă de anul precedent.
„Din aceasta suma, partea de software inseamna 2,53 miliarde de euro, iar cea de servicii informatice 558 milioane de euro. De asemenea, circa 65% din valoarea industriei de software si servicii de 2,7 miliarde de euro in acest an este generata de exporturi (1,77 miliarde de euro), in special de externalizarea de software, potrivit ANIS. Industria de IT a devenit al doilea contributor (dupa comert) la cresterea Produsul Intern Brut al Romaniei in toamna acestui an, domeniul aducand 0,8% la cresterea PIB intre ianuarie si septembrie anul acesta, conform Institutului National de Statistica. Pe de alta parte, domeniul a insemnat 6,7% din Produsul Intern Brut pe primele noua luni, in valoare de 498,4 miliarde de lei. In fata industriei de IT&C in privinta contributiei la PIB sunt industria (cu un procent de 22,7%), comert (16,7%), imobiliare (9,6%), sectorul public (9,1%) si activitati profesionale si servicii (7,0%)”, informează Wall Street.
Gazeta Sporturilor scrie depre un fotbalist de la FC Caransebeş care eplicat cum antrenorul a creut echipei să participe la un meci trucat.
„Mădălin Livan, 19 ani, a dezvăluit într-o postare publică pe contul său de Facebook cum el și colegii săi de la FC Caransebeș au luat parte la un meci care trebuia să fie trucat. Toate dezvăluirile vin după ce autoritățile locale au decis să nu mai ajute echipa de fotbal din Caransebeș. Tînărul fotbalist a explicat cum antrenorul italian al celor de la Caransebeș, Giovanni Pissano, le-a cerut elevilor săi, la pauza meciului cu Unirea Tărlungeni din etapa a 9-a din Liga a doua, să piardă cu 0-3. „Noi, jucătorii, am refuzat să pierdem cu 3-0 cum ni s-a spus la pauza meciului dintre Unirea Tărlungeni şi FC Caransebeş de către „marele” antrenor Giovanni Pisano, cu toate că ne ameninţase că dacă nu facem asta – pentru că el a pariat „mulţi, mulţi bani” – nu mai primim nici un ban şi clubul se desfiinţează. Meciul s-a terminat 1-1 şi chiar puteam învinge în ultimele minute. Aş vrea să vă gîndiţi că noi jucătorii nu am primit banii de 3-4 luni, unii chiar de mai mult timp”, potrivit Gsp.
În Prosport citim despre cartea „Competiţia”, scrisă de Mihai Stoica în închisoare.
„Structura e simplă, la fel şi lecturarea. Fiecare sezon de Champions League începând din 1992-1993, anul de debut al formatului nou, este descris în maximum 1000 de semne. Autorul adaugă casetele de meci de la finală şi de la cea mai importantă partidă jucată de o echipă românească în acel sezon de Ligă şi pune trei date statistice, numite „cifre” în jurnalism. Cartea poate fi citită în maximum 60 de minute şi este o compilaţie de informaţii adunate de pe Internet, impresii personale sumare şi statistică. Mihai Stoica nu intră în detalii şi se mulţumeşte să scrie maximum trei rânduri chiar şi atunci când vorbeşte despre sezonul în care Unirea Urziceni, echipă la care era manager general, câştiga 8 puncte în Liga Campionilor. Numele echipei sale nici măcar nu apare în text, ci într-o notă de subsol. După zeci de emoticoane – smiley-face, sad-face, grin şi big like – autorul rămâne, probabil, într-o pană de inspiraţie şi descrie sezonul 2009-2010 într-un mod schematic, cu puncte şi subpuncte lângă care adaugă foarte puţine cuvinte”, potrivit Prosport.
