România, între şansă, nepăsare şi dispreţ, ignoră energia din biomasă ce asigură poporului român independenţa energetică şi un milion de locuri de muncă.
Interviul care urmează a fost acordat jurnalistului Lucian Iordănescu, reporter permanent al ziarului New York Magazin, interviu pe care această publicaţie a dorit, insistent, să-l obţină de la Iuliean Hornet, inventatorul tehnologiei de ardere prin incinerare a peleţilor din gunoie, resturi şi deşeuri, omul care, la a 22-a ediţie a premierii “Oamenii Anului 2012”, organizată de publicaţia NINE O Clock, a primit titlul de “Omul de afaceri român al anului 2012” pentru tehnologii inovatoare pentru arderea ecologică şi eficientă a biomasei, cu aplicabilitate în dezvoltarea energetică a comunităţilor rurale şi urbane pe termen scurt, mediu şi lung.
Afirmaţi că arderea oricăror deşeuri incinerabile utilizând tehnologia inventată de dumneavoastră este de luat în seamă pentru că este o tehnologie ecologică cu un grad de rentabilitate atât tehnic, cât şi economic ridicat; nu este doar o picătură într-un ocean?
Deşeurile menajere şi cele vegetale pot fi folosite cu eficienţă maximă şi cu emisii minime de noxe, putând înlocui peste 80% din combustibilii fosili utilizaţi în producerea energiei termice şi electrice a planetei, reducând totodată cu peste 50% cantitatea emisiilor de gaze cu efect de seră, nivelul poluării în general. Deci, această aparentă picătură este un ocean uriaş. Se dovedeşte că poluarea ucide mai repede decât reuşim noi să găsim soluţii de salvare a mediului în care trăim, iar banii câştigaţi în boom-uri economice poluante sunt insuficienţi pentru procesul de redresare a mediului.
Cheltuielile pentru reducerea şi combaterea efectelor poluării provoacă pierderi mari în bugetele tuturor statelor. Pe termen scurt, afectează bugetele guvernamentale prin cheltuielile pentru repararea efectelor dezastrelor ecologice; servicii de sănătate pentru persoanele afectate, pagube materiale, decontaminari, pierderea forţei de muncă, morbiditate şi mortalitate prematură.
Pe termen lung, poluarea ne costă mai mult decât putem plăti, iar efectele ei sunt devastatoare: afectează agricultura şi producţia de alimente; scade disponibilitatea de apă dulce; creşte frecvenţa evenimentelor meteorologice extreme; provoacă schimbări climatice ireversibile; creşte incidenţa bolilor şi mai ales a celor de cancer, cu precădere la copii şi persoane în vârstă, determinând, totodată, migraţia populaţiei din zonele afectate către alte zone, suprapopularea acestora şi, implicit, apariţia unor noi zone poluate.
Cu sau fără măsuri, evoluţia procesului de poluare este ireversibilă, iar ceea ce mai putem face noi, prin măsuri drastice şi cu foarte mulţi bani (şi nu vom avea niciodată câţi ne trebuie), este doar să diminuăm efectele şi să întârziem cu câteva decenii dezastrul final.
Ceea ce afirmaţi mă sperie; aparent, de ce nu se poate stopa acest fenomen şi care sunt cauzele?
Evoluţia tehnologică are un rol determinant în ergonomia dezvoltării şi multe sectoare au aplicat măsuri drastice de reducere a poluării odată cu creşterea consumului de combustibili fosili (vezi sectorul auto), dar nepăsarea, comoditatea şi neglijenţa constituie alţi factori ce pot fi stopaţi prin măsuri energice şi responsabile. Cel mai greu de stăpânit este goana după profit, o conjunctură perpetuă, din generaţie în generaţie, atât la oamenii de afaceri, cât mai ales la politicieni şi la guvernele care ne conduc. Sunt cauze care împiedică oprirea poluării şi, deci, procesul de distrugere a planetei şi a dezastrului acesteia pare ireversibil.
– Cauza nr. 1: 70-75% din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră ce sunt produse prin arderea combustibililor fosili, ale căror emisii de CO2 în atmosferă în 2013 se ridicau la peste 22,5 miliarde tone. Dacă vom continua să poluăm în acest ritm, iar populaţia Terrei va creşte, conform prognozelor, cu aproximativ 50% până în 2050, emisiile de CO2 vor depăşi 40 miliarde tone. În aceste condiţii, credeţi că vom putea trăi în 2050 pe Terra? Vom mai putea respira?
– Cauza nr. 2: în producerea gazelor cu efect de seră, circa 15% este aportul defrişării pădurilor, inclusiv pentru fabricarea peleţilor utilizaţi la încălzire, iar procentul este în creştere, arderile şi incendiile intempestive, inclusiv gazele de eşapament, completând acest viitor sumbru al vieţii pe Terra.
Putem spune că producerea energiei cu peleţi albi (curaţi) a devenit poluantă; distrugem flora şi fauna planetei; practic, demolăm depozitele de CO2 şi uzinele de producere a oxigenului, prin defrişarea cu sălbăticie a pădurilor planetei, pentru a fabrica peleţi albi (curaţi), care menţin în funcţiune tehnologii de ardere depăşite, neperformante. Guvernul român, prin programul “Casa verde”, a acordat subvenţii din bani publici care, contrar afirmaţiilor enunţate, ce prevedeau evitarea arderii lemnului şi îmbunătăţirea calităţii solului, apei şi aerului, au fost utilizate în cu totul alte scopuri. A permis şi a încurajat importul de tehnologii vechi, fără a stabili criterii de performanţă privind eficienţa sistemelor şi a măsurării nivelului emisiilor de noxe. Urmarea: astăzi, în România, se defrişează păduri că să se asigure combustibil din peleţi albi, ignorând tehnologia ecoHORNET, cea mai performantă dintre toate.
Consideraţi că acest tip de combustibil, biomasa obţinută din deşeurile incinerabile, are viitor?
Cu siguranţă. Chiar şi discutând despre peleţii albi (curaţi), se estimează o creştere de aproape 10 ori a consumului de biomasă sub formă de peleţi până în 2020; populaţia renunţă la utilizarea combustibililor fosili din cauza preţului mare şi în continuă creştere, iar cei care se gândesc la viitorul planetei sunt puţini. Dacă nu reuşim să implementăm tehnologiile noi de ardere a biomasei din toate deşeurile incinerabile, vom tăia de 10 ori mai mult din suprafaţa împădurită a planetei pentru a alimenta tehnologii de ardere învechite, neperformante. Deci, producerea energiei termice şi electrice din peleţi albi (curaţi) devine poluantă din moment ce pentru fabricarea lor sunt sacrificate păduri.
Ce credeţi că ar trebui făcut?
Ar trebui luate măsuri urgente la nivel global, fără menajarea intereselor private sau de grup şi fără întârzierea aplicării tehnologiilor exclusiv nepoluante. Mă refer la elaborarea şi aplicarea unor strategii de reducere a poluării în ritm accelerat, la reducerea până la eliminare a utilizării combustibililor fosili, incluzând aici şi “Gazele de şist – o nouă catastrofă ecologică provocată de extracţie, de urmările lăsate de aceste procedee utilizate, dar şi de utilizarea propriu-zisă, care nu fac decât să aducă “firimituri” la bugetul de stat, cu un cost mai mare al energiei produse în acest mod, un popor mai sărac şi fără locuri de muncă.
Repet, singurele soluţii eficiente, atât tehnologic, cât şi economic, le reprezintă regenerarea spaţiului natural şi extinderea lui, evitarea poluării solului, apei şi aerului prin peletizarea imediată a deşeurilor industriale şi casnice în granule curate, nontoxice, nealterabile, şi valorificarea cu prioritate a energiilor regenerabile.
Vă redau un citat pe care l-am găsit pe internet, într-o lucrare referitoare la protecţia mediului, pe care l-am savurat şi care ar trebui aplicat de ieri: “E timpul să fim ECO, să gândim de două ori înainte de a face ceva, şi când o facem, să fie Ecologic, Economic şi să aibă Ecou şi asupra celorlalţi! Putem începe chiar acum… Să ne obligăm la o viaţă Economică, să avem o conduită Ecologică, pentru a ne ajuta pe noi înşine să supravieţuim în confruntarea pe viaţă şi pe moarte pe care o ducem… tot cu noi!”.
Cum credeţi că veţi reuşi să impuneţi tehnologia ecoHornet şi n România prin aplicarea acesteia de către guvernanţi?
Tehnologia de ardere ecoHORNET este cunoscută şi utilizată atât pe piaţă internă, cât şi pe cea externă, pentru că reprezintă o invenţie aplicată deja de mai multe state, iar performanţele ei sunt apreciate, sunt vizibile, comparativ cu celelalte clasice, depăşite moral şi fizic, sunt cuantificabile. Eu nu propun o tehnologie în faşă sau un proiect pe hârtie, ci una care deja şi-a demonstrat eficacitatea de necontestat. Această tehnologie impune implementarea în strategii de dezvoltare a industriei verzi la nivel naţional, judeţean, orăşenesc, comunal, al asociaţiilor, sau unifamiliale, fiind la latitudinea celor care conduc aceste organizaţii administrative sau private să-i înţeleagă eficienţa şi randamentul. Pentru toţi, am creat trei produse de excepţie cu care se acoperă în totalitate necesarul de încălzire şi apa caldă. Tehnologia ecoHORNET se bazează tocmai pe arderea de înaltă performanţă şi cu emisii minime de noxe, a peleţilor fabricaţi din “tot ce arde”, adică din: gunoaie, resturi şi deşeuri ve-getale, agricole, forestiere, silvice, agrozootehnice, selecţie de deşeuri menajere, plante energetice, tocătură lemnoasă, în special a lemnului degradat şi uscat din pădurile şi terenurile necultivate, chiar şi pe cele cu un conţinut mare de siliciu, rumeguş de lemn sau în amestec etc., punând astfel capăt supremaţiei peleţilor fabricaţi din rumeguş de lemn curat, decojit, fără impurităţi, praf, siliciu, care ne pun şi mai mult în pericol existenţa. Neputinţa arderii deşeurilor cu tehnologiile clasice şi învechite a stârnit mai multe minţi care-Şi urmăresc doar propriile interese Şi care au creat pentru aceste tehnologii uzate moral Şi tehnic norme de fabricare a peleţilor, când era mai simplu să creeze norme prin care să se impună limite minime de eficienţă Şi maxime de emisii de noxe în atmosferă.
Deci care este oferta inventatorului Iuliean Hornet?
Rezumând, eu propun o nouă abordare în dezvoltarea unui proiect energetic la nivelul zonelor rurale şi urbane prin conversia biomasei compactată şi granulată sub formă de peleţi, granule curate, fără miros, nontoxice, nealterabile, în cea mai ieftină şi curată energie termică şi electrică, utilizând astfel echipamente de înaltă performanţă, patentate sub marca ecoHORNET şi fabricate în România de S.C. Ecohornet S.R.L
Afirmaţi că aceste deşeuri vor constitui “Combustibilul Viitorului”?
Până la descoperirea altor forme de energie produse prin tehnologii cu totul diferite de cele cunoscute astăzi, arderea prin incinerare la peste 1250 grade C a peleţilor din biomasă, cu cel mai scăzut nivel al emisiilor poluante, face din acest combustibil o soluţie incontestabilă a viitorului energetic al planetei, alături de energia sezonieră produsă de soare, apă şi vânt. Folosirea biomasei prin conpactarea în peleţi are ca efect depoluarea imediată a solului, aerului şi apei. Producerea energiei termice şi electrice din biomasă şi folosirea la scară largă în toate sectoarele asigură în mare măsură independenţa energetică a ţărilor.
Eu am conceput echipamentele ecoHORNET pentru:
l conversia biomasei în combustibili eficienţi, economici şi ecologici;
l arderea peleţilor în mod ecologic, cu performanţe şi eficienţă maxime;
l dezvoltarea industriei verzi, se creează milioane de locuri de muncă în sectoare economice ca: industrie, agricultură, transporturi, servicii (în România, se pot asigura uşor
1.000.000 de locuri de muncă);
l asigurarea independenţei energetice la nivelul familiei, administraţiilor locale şi la nivel naţional;
l salvarea suprafeţelor împădurite de la defrişări;
l depoluarea solului, a apei şi aerului prin conversia imediată a deşeurilor în combustibili regenerabili şi apoi în energie.
Ce aruncăm noi zilnic la gunoi este energie risipită?
Exact! Gunoiul neutilizat este energie risipită, ba, mai mult, chiar le plătim celor care vin să-l colecteze. Eu vă sfătuiesc să nu daţi foc la deşeuri, să nu daţi bani să scăpaţi de ele, fiindcă două kilograme de peleţi din gunoi sunt echivalentul unui mc de gaz.
Trebuie să sădim cât mai mulţi pomi, fără a mai tăia pădurea, care asigură viaţă pe planetă. Energia necesară pentru producerea căldurii şi a apei calde se poate produce zilnic în fiecare gospodărie, fiind ieftină şi ecologică. Fiecare dintre noi produce aproximativ 2 tone de gunoi pe an şi consumă pentru încălzire şi apa caldă mai puţin de 800 kg, adică 2,5 Gcal pe an. Aceste gunoaie, resturi şi deşeuri, care, astăzi, zac mai peste tot şi sufocă prin poluare mediul înconjurător, constituie un combustibil ideal pentru arzătoarele incineratoare ecoHORNET, şi aceasta datorită tehnologiei de înaltă performanţă la ardere:
Performanţele arderii publicate de dumneavoastră par a fi din poveste: randamentul între 94-97% emisii de particule sub 7,4 mg/Nmc, emisii COV sub 10 mg/Nmc, emisii CO sub 100 mg/mc. Este corect?
Performanţele sunt certificate în urma a trei omalogări succesive, iar ceea ce am publicat este însuşi raportul de omolo-gare în original, cu rezultatele obţinute pentru toate probele la care au fost testate sistemele ecoHORNET cu peleţi. Eu am creat această tehnologie de ardere a deşeurilor cu performanţe superioare pentru a contracara utilizarea combustibililor fosili poluanţi şi scumpi, dar şi a sistemelor ce folosesc doar peleţi din rumeguş de lemn curat şi de a sprijini:
l producătorii agricoli;
l procesatorii de lemn;
l crescătorii de animale şi păsări (creşterea acestora fără combustibili fosili);
l cultivatorii de plante energetice;
l procesatorii de reziduuri şi deşeuri menajere;
l administraţiile locale, regionale şi statale;
l gospodăriile familiale.
Toţi aceştia îşi pot valorifica cu mare
rentabilitate gunoaiele, resturile şi deşeurile, cu o investiţie minimă.
Aţi aplicat tehnologia de ardere la trei produse. Era necesară această diversificare?
Implementarea tehnologiei de ardere cu funcţionare pe peleţi fabricaţi din “tot ce arde” pentru mai multe produse şi la puteri diferite era obligatorie, pentru a permite înlocuirea în totalitate a sistemelor cu funcţionare pe combustibili fosili.
Astfel, am reuşit să produc:
l centrale termice cu peleţi de 20-350 kw, cu extindere până la un 1 MW;
l arzătoare cu peleţi de tip injector, de 20-500 kw, cu extindere până la un 1 MW;
l arzătoare cu peleţi de tip injector, cu tuburi radiante 20-60 kw.
Toate acestea sunt certificate: CE, ISCIR-CERT, IQ NET, ISO 9001; 2000.
Se poate renunţa la combustibilii fosili definitiv?
Definitiv şi în toate sectoarele unde este necesar să se producă agent termic pentru încălzire şi prepararea de ACC, gaz de ardere (incineratoare, uscătoare de cereale, cuptoare de pâine, prin radiaţie etc.), energie electrică, dar veţi constata singuri explicându-vă rolul fiecăruia dintre cele trei produse:
1) Centralele termice ecoHORNET 20-350 kw până la 1 MW, şi cu puteri mai mari, având montajul în cascadă, acoperă în totalitate necesarul de căldură şi apă caldă pentru sectorul civil şi industrial. Acestea pot fi utilizate la: blocuri de locuinţe, locuinţe individuale, birouri, şcoli, spitale, hoteluri, clădiri administrative, hale, sere, crescătorii de păsări şi purcei, săli de sport, piscine, terenuri de fotbal sau în orice fel de incintă care impune asigurarea unui regim termic adecvat şi folosirea apei calde.
2) Arzătoarele cu peleţi cu tuburi radiante ecoHORNET 20-60 kw sunt o premieră mondială, iar aplicaţia a fost posibilă datorită nivelului scăzut de emisii de particule şi arderii uscate şi curate, fără fum în gazele de ardere. Sunt cea mai eficientă soluţie de încălzire a spaţiilor cu înălţime mare.
Cu un randament de 99%, ele încălzesc simultan, prin radiaţie, cu aer cald, apă caldă de consum, toate spaţiile cu înălţime mai mare de 4,5 m: hale industriale, biserici, săli de sport, centre expoziţionale, hangare etc.
3) Injectorul pe peleţi ecoHORNET reprezintă o nouă premieră mondială!
Puterea de 20-500 kw înlocuieşte injectoarele pe gaze, motorină, ulei, păcură, CLU, GPL etc., care sunt utilizate astăzi la: centrale termice, generatoare de aer cald, generatoare de abur, cuptoare de pâine, uscătoare de cereale, producţia de energie electrică prin aplicarea la cazane de abur cu turbine, motoare Stirling etc.
Am reţinut avantajul major al sistemelor dumneavoastră privind protecţia mediului, cu o paletă largă de utilizare,
dar, economic, utilizatorul are vreun beneficiu?
Beneficiarii aplicării tehnologiei ecoHORNET suntem noi toţi. Cu această tehnologie, se obţine cel mai mic cost pentru producerea energiei termice şi electrice, materia prima având un preţ derizoriu sau fiind oferită de natură gratuit.
Costul gigacaloriei obţinută cu tehnologia ecoHORNET este cuprinsă între 60-120 lei:
l de 1-2 ori mai mic decât cel obţinut cu gaz natural, raportat la preţurile din 2013;
l de 3-4 ori mai mic decât cel obţinut de sistemele centralizate, CET-uri;
l de 2-3 ori mai mic decât cel obţinut cu propan, GPL şi CLU;
l de 4-5 ori mai mic decât cel obţinut cu curent electric şi motorină.
Putem vorbi de o extensie a avantajelor tehnologiei ecoHORNET începând cu cele de mediu şi terminând cu cele financiare, dar şi sociale, astfel:
l Minimalizarea emisiilor poluante rezultate din procesul de ardere;
l Renunţarea la utilizarea pădurilor pentru încălzire şi fabricarea peleţilor albi;
l Independenţa energetică a localităţilor, regiunilor, fiecare putând produce combustibilul de care are nevoie;
l Creşterea gradului de ocupare a forţei de muncă prin cooptare în procesul de colectare a deşeurilor, producere, distribuţia peleţilor, producerea de instalaţii pentru fabricarea peleţilor, a sistemelor de producere a energiei termice şi electrice, a industriei conexe de boilere, acumulatoare de căldură (puffere), vase de expansiune, transportul şi service-ul acestora, instalarea sistemelor de încălzire, mentenanţă etc. Arderea a 100 de tone de peleţi creează minimum patru locuri de muncă.
l Elimină total combustibilii fosili, poluanţi şi scumpi, producând energie termică şi electrică cu ajutorul energiei regenerabile, adică cu biomasă.
Ce costuri ar genera aplicarea în România a unei strategii energetice verzi?
Metodele de aplicare sunt multiple; încurajarea producătorilor români cu programe de finanţare de tipul Minimis, prin care se încearcă crearea a 4000 de locuri de muncă temporare… cu o investiţie de 100.000.000 euro (pentru a se acoperi cele 1.000.000 de locuri de muncă pe care le propun eu, cu o investiţie de 3.000.000.000 euro, Guvernul ar trebui să ridice suma la 25.000.000.000 euro, iar acele locuri de muncă rămân tot nesigure); acordarea de subvenţii pentru implementarea programului energiei verzi, cu exclusivitate pentru produsele fabricate în România etc. Eu propun Guvernului cel mai simplu şi sigur mod de a realiza această strategie, şi anume iniţierea de către Ministerul Marilor Proiecte a primului program aplicat pentru România, cu scopul de a crea un milion de locuri de muncă şi de a anula pentru totdeauna subvenţionarea gigacaloriei. Acest program se poate derula cu circa 3 miliarde de euro investite de Guvernul României o singură dată pentru a încălzi România, prin crearea a 600.000 de locuri de muncă permanente şi sigure doar în acest sector. Suma este aproximativ egală cu cea plătită anual de România pentru importul de gaze naturale necesare pentru încălzire. Cu gândul la „combinaţii” şi afaceri de azi pe mâine, guvernanţii noştri nu văd sau nu doresc să vadă sursa inepuizabilă de energie a României: aurul României de la suprafaţă, ce poate fi uşor transformat în peleţi şi apoi în energie termică, inclusiv electrică. Prin utilizarea tehnologiei de ardere a sistemelor „ecoHORNET”, din circa 100.000.000 tone masă vegetală uscată, resturi, reziduuri, gunoaie şi deşeuri, cantitate de care dispune România anual, rezultă aproximativ 300.000.000 gigacalorii.
Doar 15% din întreaga cantitate, adică 15.000.000 tonede peleţi, înseamnă 45.000.000 gigacalorii, suficiente pentru încălzirea întregii Românii. Sunt cifre ce nu pot fi contestate. Acestei cantităţi i se adaugă încă 10.000.000 tone de peleţi/an (10% din cantitatea de biomasă), adică 30.000.000 gicalorii care vor fi utilizate în agricultură şi industrie şi care furnizează încă cel puţin 400.000 locuri de muncă.
Cum vedeţi realizarea acestei industrii verzi în România? Vă rog să faceţi referire doar la sectorul de încălzire!
Guvernul României, „dezvoltator de mari proiecte”, poate să reindustrializeze eficient potenţialul economic al acestei ţări, să-şi aducă acasă profesioniştii, să repună în mişcare întreaga economie românească, industria, agricultura, transportul şi serviciile.
Metalurgia şi industria prelucrătoare românească (ce a mai rămas din ea) vor trebui să se pună în mişcare şi să fabrice:
1. 1.025 de utilaje de fabricat peleţi (25 de utilaje/judeţ), cu o capacitate medie de 2,5 tone/h, compuse din: prese, tocătoare, mori, uscătoare, umidificatoare şi anexe. Cu acestea se vor produce 15 milioane tone de peleţi/an (365.000 tone/judeţ), care prin ardere dezvoltă peste 45.000.000 Gcal (1.100.000 Gcal/judeţ). Costul unui astfel de utilaj de cea mai bună calitate este de circa 100.000 euro x 1025 buc. = 102.500.000 euro.
2. 86.100 de unităţi de producere a energiei termice cu peleţi (2.100 pentru fiecare judeţ), formate din centrale termice, injectoare şi arzătoare cu tuburi radiante, pentru o putere instalată de 20.000 Mw/oră. Instalarea unui Megawatt costă aproximativ 145.000 euro. Astfel, 20.000 Mw (488 Mw/judeţ) x 145.000 euro = 2.900.000.000 euro (70.732.000 euro/judeţ).
Cu o investiţie de 3.002.000.000 euro (2.900.000.000 euro + 102.000.000 euro), România devine independentă energetic şi curată, reduce poluarea solului, a apelor, lacurilor, râurilor şi a pânzei freatice prin colectarea a cel puţin 25.000.000 tone/an de resturi, gunoaie şi deşeuri care, astăzi, ne sufocă. Se reduc de mai multe ori (sub pragul normelor europene) emisiile de noxe poluante, cu efect de seră. Beneficiile României, respectiv ale poporului român, ce vor urma acestei investiţii pot fi temeinic calculate în bani, în locuri de muncă (circa 1.000.000 în prima etapă), în sănătate, cu lărgi perspective benefice pentru viitorul acestor meleaguri. Cu ce ne indentificăm astăzi? Dar mâine (2014), după ce vom vinde şi pământul şi vom deveni slugi în propria noastră ţară? Spre ce zări vom apuca noi şi copiii noştri, dacă nu ne putem asigura traiul aici, la noi? Are cineva îndrăzneala să prognozeze?
Stimaţi guvernanţi, în plus, vă ofer o ocazie unică de a rămâne în istorie: să aplicaţi impozit pe gunoi, şi nu oricum, ci impozit pe gunoiul valorificat în energie şi în produse de calitate, la cel mai înalt nivel tehnologic, „made in Romania”! Nu rataţi această unică ocazie, fiindcă alte ţări sunt gata şi au început în ritm susţinut trecerea la un nou concept de producere a energiei pe baza tehnologiilor ecoHORNET, iar multe dintre acestea nu au potenţialul materiilor prime pe care-l are România. Pentru aceste ezitări, veti fi judecaţi cu asprime şi nu peste mult timp. Iar acest proces a început deja.
Tehnologia ecoHORNET poate fi numită TEHNOLOGIA MILENIULUI lll?
Eu aşa cred, deoarece, cu sprijinul tehnologiei de ardere ecoHORNET, biomasa a devenit o sursă de energie: eficientă şi inepuizabilă, economică şi independentă, ecologică şi inteligentă, scutind de griji generaţiile viitoare, când va fi foarte important cât poluăm şi va fi foarte costisitor să poluăm.
