Ministerul Sănătăţii a lansat, în dezbatere publică, patru proiecte care conturează pachetul de servicii medicale, de care românii vor beneficia gratuit, după ce va fi finalizată reforma în sistemul sanitar. Ministerul intenţionează să reducă internările în spitale pentru afecţiuni precum pneumonia, diabetul de tip 2, ulcerul, gastrita şi formele uşoare de hepatită.
Cele patru documente definesc pachetul de bază al tuturor serviciilor medicale de care românii vor beneficia, indiferent dacă plătesc sau nu contribuţia la sănătate, din februarie anul viitor, dacă legile reformei în sănătate vor fi votate în Parlament. Medicina de urgenţă este inclusă tot aici. În pachetul ce defineşte asistenţa primară, medicul de familie are un rol major, el fiind cel care va monitoriza femeile gravide şi copiii, va furniza servicii de prevenţie pentru adulţi şi de îngrijire în comunitate a pacienţilor cu boli cronice. Medicul de familie va consulta anual copilul până ce acesta devine major şi va oferi gravidei informaţii despre cum e sănătos să-şi crească pruncul. „În acest proiect, care cu siguranţă va suporta modificări, în sfârşit medicii de familie sunt puşi în valoare”, a declarat, pentru „RL“, medicul de familie Sandra Alexiu.
Asistentul împreună cu medicul de familie vor face vizite periodice la populaţiile cu risc de excluziune socială şi se vor implica în programele de prevenţie.
Pachetul de bază va garanta femeilor gravide opt consultaţii gratuite, pe perioada celor nouă luni de sarcină.
Autorităţile au selectat o serie de boli care pot fi diagnosticate şi tratate în afara spitalizării continue, cu scopul de a reduce gradual internările. „În patologia internată în spitalele din România sunt în continuare o serie de afecţiuni a căror rezolvare poate fi realizată prin alte tipuri de servicii decât internări în secţii de acuţi. Astfel de diagnostice se referă la afecţiuni, fără complicaţii sau co-morbidităţi, afecţiuni care, conform dovezilor, ar putea fi rezolvate cu succes la nivel de îngrijiri prespitaliceşti, respectiv medic de familie sau ambulator de specialitate”, scrie într-un document. Documentul are prevăzută o anexă în care sunt trecute toate afecţiunile care nu vor mai necesita internarea într-un spital, printre care amintim pneumoniile virale, diabetul de tip 2, ulcerul, gastrita, formele fără complicaţii de hepatită, bronşitele, astmul, fracturile multiple de coaste, coxartroza, gonartroza, osteoporoza postmenopauză, infecţii urinare cu localizare nespecificată etc. Lista conţine peste 300 de boli, majoritate dintre ele fiind considerate afecţiuni uşoare, fără complicaţii.
Prevenţia şi îngrijirile la domiciliu
Obiectivul statului este creşterea accesului la servicii esenţiale de bază a populaţiei vulnerabile. „Mobilizare pentru asigurarea includerii în programul naţional de imunizare a copiilor cu risc de excluziune, şi nu numai, după un grafic stabilit împreună cu medicul de familie”, scrie în document. Statul se mai angajează să mobilizeze şi să monitorizeze persoanele vulnerabile în programe de screening oncologic, pentru cancer de col uterin sau cancer colorectal. De altfel, este cunoscut faptul că România se află pe primul loc în Europa ca rată a mortalităţii din cauza cancerului de col uterin.
Un alt obiectiv regăsit în documente este implementarea programului pentru prevenirea şi combaterea tuberculozei, ştiind faptul că România se află pe primul loc în Uniunea Europeană la cazuri de bolnavi de tuberculoză. Proiectul abordează una dintre ramurile medicinei care se dezvoltă cu viteza melcului în România, îngrijirea paliativă pentru pacienţii în stadiu terminal al bolii. La ora actuală, în 26 de judeţe din România nu există nici un centru de îngrijire paliativă. De atenţie din partea statului, cel puţin teoretic, se bucură şi pacienţii cu probleme de sănătate mintală. Pentru aceştia sunt prevăzute vizitele la domiciliu, monitorizarea evoluţiei bolii şi terapie.
