Înfiinţarea unei comisii parlamentare pentru Roşia Montană, pretext de amânare a unei decizii, are menirea de a scoate PSD din corzi.
Despre proiectul RMGC de exploatare a aurului de la Roşia Montană există atât de multă informaţie publică, încât mi-e greu să cred că putem găsi un subiect mai bătătorit de media, politicieni, analişti şi experţi.
Amănunt ce n-a împiedicat majoritatea USL să înfiinţeze o nouă comisie parlamentară. Care-i rolul acestei comisii? Dacă doreau informaţii sistematizate, puteau cere ajutorul unui documentarist dintr-o redacţie bucureşteană. Numai că rolul acestei comisii nu e nicidecum să formuleze o opinie pertinentă asupra dosarului. În primul rând, pentru simplul motiv că membrii comisiei n-au nicio expertiză în vreun domeniu. În al doilea rând, s-au scris tomuri întregi despre proiect, care a fost întors pe toate feţele, de la geologie până la arheologie, trecând prin ecologie. Ce poţi să mai aduci nou, în materie de expertiză, într-un dosar despre care s-au scris rafturi întregi de bibliotecă?
E clar că nu e o problemă de expertiză, ci una politică. Pe care premierul a încercat s-o rezolve într-un fel plin de stângăcii şi a eşuat. Incapabil să ia o decizie, de respingere a proiectului sau de susţinere, asigurându-i sprijinul în parlament pentru a fi votat, de la înălţimea unei majorităţi de 70%, Victor Ponta, speriat de câteva mii de manifestanţi, a pasat responsabilitatea. Parafrazând, putem spune că, atunci când vrei să amâni rezolvarea unei probleme, faci o comisie parlamentară.
Rolul acestei comisii este să tragă de timp. De ce? Răspunsul ni-l dă analiza de context. Manifestaţiile spontane împotriva proiectului Roşia Montană i-au prins nepregătiţi pe guvernanţi. Mai mult, au produs o fractură vizibilă în alianţă. Victor Ponta a fost luat prin surprindere de poziţionarea lui Crin Antonescu împotriva proiectului guvernului din care şi PNL face parte.
