Spania şi România sunt ţările ce conduc detaşat la capitolul contracte de achiziţii publice acordate contra unor comisioane încasate de cei care desemnează câştigătorii licitaţiilor, arată un studiu al Oficiului European Anti Fraudă (OLAF) derulat pe 192 de contracte din cinci sectoare economice, în 8 ţări europene (România, Franţa, Ungaria, Italia, Lituania, Olanda, Polonia şi Spania).
Potrivit cercetării menţionate, acordarea contractelor contra unor comisioane este cea mai întâlnită neregulă în România, ponderea acestei practici în totalul neregularităţilor atingâng 46%, în condiţiile unei medii la nivelul ţărilor analizate de 26%. România a fost depăşită doar de Spania unde această pondere este de 60%. Singura ţară unde OLAF nu a depistat astfel de cazuri a fost Olanda, în timp ce în Polonia procentul a fost de 32%, în Franţa 20%, în Italia 16%, în Lituania şi Ungaria 13%. Potrivit unei note de subsol din raportul OLAF, partea ce revine funcţionarului public e de 3% în Româania şi cuprinsă între 3 şi 5 % în Spania.
În celelalte ţări principala neregulă întâlnită a fost fraudarea licitaţiei de către căştigător împreună cu alţi participanţi. Aceştia fie participă fictiv la licitaţie, fie ulterior primesc contractul în calitate de subcontractori. Metoda este folosită pe scară largă în Lituania (73% din nereguli) dar şi în Italia (63%), Ungaria (60%), Polonia (52%) şi Franţa (40%). Din nou singura ţară unde nu au fost întâlnite astfel de cazuri a fost Olanda.
Studiul menţionează că România s-au întâlnit cele mai multe semne de întrebare privind licitaţiile analizate. Alături de Italia, România se află într-o situaţie paradoxală: deşi este o ţară relativ mare, numărul participanţilor la licitaţii e mic. Deţinem o poziţie ”fruntaşă” şi la capitolul bani pierduţi ca urmare a neregulilor din contractele publice analizate. Ponderea medie a pierderii pe fiecare proiect în parte (absenţa efectelor intenţionate, întârzieri ale proiectului, creşteri de costuri) a fost în România de 56%.
Potrivit OLAF, în perioada 2006-2011 au fost transferate un total de 1.030 de cazuri de nereguli în achiziţiile publice către statele membre, cele mai multe condamnări având loc în Germania (65), România (35), Italia (14) şi Franţa (9).
OLAF menţionează faptul că România deţine standarde de cost în domeniul construirii de autostrăzi care însă nu sunt luate în considerare. Spre deosebire Olanda nu are astfel de standarde însă costurile în domeniul infrastructurii rutiere sunt mai mici. OLAF menţionează cazurile autostrăzilor Ungheni-Iaşi-Tg Mureş (valoarea estimată de către Ministerul Transporturilor la nu mai puţin de 20 milioane euro pe kilometru), Comarnic-Braşov (valoare estimată la 17 milioane euro pe kilometru) şi autostrada Transilvania, făcută de Bechtel, cea mai scumpă din Europa.
Studiul a fost finantat de Parlamentul European la initiativa europarlamentarului Monica Macovei. Pana in acest moment, pe anul 2013, OLAF estimase pierderile prin coruptie la sume mult mai mici, identificand doar noua cazuri de coruptie, dupa cum ne-a declarat Lothar Kuhl, seful unitatii de control al OLAF.
Obiectivul principal al studiului a fost să dezvolte metodologia şi indicatorii– steguleţe roşii – pentru identificarea şi estimarea costurilor directe ale corupţiei în achiziţiile publice.
Rezultatele studiului ingrijoreaza organismele europene, care cauta mecanisme pentru a combate coruptia.
Studiul a fost realizat pentru pentru anul 2010 in opt state: Romania, Franta, Ungaria, Italia, Lituania, Olanda, Polonia , Spania, in cinci domenii ale achizitiilor publice si anume: constructii rutiere si feroviare, apa si deseuri , constructii urbane si utilitati, formare profesionale, cercetare -dezvoltarea-tehnologie-medical.
Mecanismele coruptiei in aceste domenii si in aceste state au fost dezbatute marti la Parlamentul European, in prezenta initiatorului Monica Macovei .Este prima analiză UE de calcul a pierderilor în bani din cauza corupţiei în achiziţiile publice.
La prezentarea publică de la Parlamentul European au participat Algirdas Šemeta, comisar european pentru impozitare, uniune vamală, Stefano Manservisi, director general în cadrul Directoratului Afaceri Interne, reprezentanţi ai altor directorate, ai OLAF şi OECD, parlamentari europeni.
La deschiderea prezentarii studiului, Monica Macovei a declarat : ” Astazi prezentam studiul privind costurile coruptiei, un studiu cu totul altfel decat pana acum, care iti arata ca intotdeauna coruptia costa bani multi. Si nu e vorba de banii care pleaca din buzunarul meu in buzunarul tau ca mita, ci este vorba de banii din bugetele publice, fie fonduri europene, fie bugete nationale, care se pierd din cauza coruptiei. De exemplu, cost al coruptiei este diferenta dintre pretul de piata al unui kilometru de autostrada si pretul din contract. Si, daca pretul din contract este de 3-5 ori mai mare decat pretul de piata, se datoreaza coruptiei celui care a dat contractul firmei X , diferenta aceasta de pret este cost al coruptiei. Exemplele pot continua, dar acesta este costul real al coruptiei, repet, dincolo de suma data ca mita.(…). Cu banii pieduti prin coruptie puteam face scoli, spitale, drumuri, puteam creste pensii, salarii, puteam investi in invatamant, in sanatate, in cercetare, in noi -in oameni”.
Potrivit Monicai Macovei, pierderile prin coruptie ar trebui sa intereze pe toata lumea deoarece „daca X ii da mita lui Y ca sa ia un contract si pretul va fi mai mare, din banii tai vei plati acest pret mai mare si poate nu-ti va creste pensia din cauza asta (…)Coruptia creeaza o alta realitate. Coruptia la toate nivelurile – la primarie, la autoritate veterinara, la o autoritate de constructie/demolare, la un guvern – creeaza o realitate dubla, ilegala, o realitate stramba, ne indepartam de realitatea normala. Cream o fictiune, o fictiune bazata pe coruptie, pe decizii strambe datorate coruptiei. Prin urmare, indemnul meu este: nu pariati pe coruptie, nu veti castiga. Veti pierde si, in primul rand, bani, ceea ce inseamna ca veti avea o calitate a vietii proasta”.
Joaquin Nunes De Almeida, directorul Directiei Generale de Achizitii Publice si Piata Interna, prezent la dezbatere, a sustinut ca transparenta totala a achizitiilor publice, prin publicarea lor integrala in sistem informatic, monitorizarea si steguletele rosii ( avertizarile UE) pot stavili coruptiea. El a declarat ca sistemul de achizitii publice din Romania si Bulgaria se afla in atentia Comisiei Europene. “In Romania avem un dialog continuu pe tema sistemului de achizitii publice pentru a imbunatati transparenta si pentru a stabiliza legislatia Mai sunt mai multi pasi de facut in modelarea intregului sistem de control in Romania si Bulgaria, dar este necesar si de un plan de actiune” a pus Amlmeida.
De asemenea, responsabilul pe achizitii publice al UE, a declarat ca „In Romania si Bulgaria este necesara profesionalizarea persoanelor care se ocupa de achizitii publice, de consolidarea structurilor juridice de control pentru combaterea conflictelor de interese, de imbunatatirea combaterii coruptiei pe achizitii”.
Comisarul pe taxe al UE, Algirdas G Semeta a declarat ca acest studiu este foarte important deoarece ” ne ajuta sa intelegem si mai bine fenomenul coruptiei si putem sa luam masuri pentru reducerea costurilor coruptiei. Pana acum ne-a fost greu sa evaluam costurile directe ale coruptiei. Studiul este util pentru ca ne da cifre, ne arata pagubele datorite coruptiei, pagube pe care le plateste contribuabilul. Acest proiect pilot facut la initiativa doamnei Monica Macovei , pe care o felicit, trebuie studiat cu atentie pentru ca ne arata ca circa 3-4% din banii alocati pentru cele cinci domenii de achizitii publice din opt tari, este mult mai mare decat cifrele noastre. Noi estimasem pagubele la circa 1% pentru toate tarile UE si pentru toate achizitiile, nu numai pentru cinci domenii din achizitiile publice”.
În timp ce reprezentanti de seama ai UE ca Semeta si Almeida sustin ca transparenta integrala a obtinerii contractelor si a urmaririi derularii lor pana la finalizare ca si inasprirea legislatiei pentru descoperirea conflictelor de interese trebuie sa fie masurile principale in combaterea coruptiei, la noi presedintele Senatului, Crin Antonescu propune amnistierea faptelor de coruptie, unii ministri ca Dan Sova declara nu nu mai gasesc contracte de achizitii pentru infrastructura pentru a le face publice, iar premierul Victor Ponta, la ppresiunile primarilor, anunta ca trebuie umblat la legea care reglementeaza Agentia Nationala de Integritate pentru a o „clarifica” in asa fel incat alesii locali sa nu mai fie sanctionati pentru conflicte de interese si incompatibilitati.
