Arhitecţii clujeni au găsit o soluţie tehnică inovatoare: au realizat un imens cofraj de lemn, în formă de fagure, capabil să susţine sute de tone de beton şi de fier.
Constructorii au început turnarea consolei de beton care va susţine cupola celei mai mari biserici catolice din România. Este vorba de catdrala greco-catolică din Cluj, dedicată martirilor şi mărturisitorilor credinţei din secolul XX, situată în Piaţa Cipariu. Consola este un unicat în România şi va cuprinde sute de tone de fier beton şi ciment. Operaţiunea de turnare va dura trei zile, continuu.
O soluţie ingenioasă
Pentru a susţine, până la întărire, această consolă, arhitecţii au inventat un cofraj de lemn de mari dimensiuni, ce seamănă cu un fagure şi care va prelua greutatea sutelor de tone de fier şi de beton. Realizarea consolei presupune cea de-a doua retragere a zidului catedralei, zid care se îngustează spre vârf. Prima retragere este efectuată cu ajutorul unor stâlpi de sprijin, însă cea de-a doua retragere a presupus o soluţie tehnică inovatoare, spune inginerul Dorin Oltean. „Este o turnare care va dura aproximativ trei – patru zile, în care se introduc continuu aproximativ 1.200 de metri cubi de beton. Avem un grup de muncitori aici, care a început munca luni dimineaţă la ora 05.00. Nu am avut sâmbătă, nu am avut duminică, ci am pregătit această operaţiune complexă”, spune Dorin Oltean, care este şi managerul TCI, compania care realizează această operă arhitecturală.
Construcţie la superlativ
Grosimea consolei este de aproximativ trei metri, iar prin turnarea ei înălţimea catedralei a crescut de la 20 la 23 de metri. După întărirea consolei, va urma încă o secţiune de ziduri, apoi o cupolă metalică. Înălţimea totală a catedralei va fi de 48 de metri. Lucrarea a fost binecuvântată de episcopul greco-catolic de Cluj-Gherla, PS Florentin Crihălmeanu, care a precizat că această catedrală va avea o dimensiune ecumenică. „Dorim să fim deschişi. Nu este catedrala martirilor şi mărturisitorilor greco-catolici, ci este deschisă tuturor martirilor şi marturisitorilor din secolul XX, atestaţi de Biserică. Mă refer la persecuţia din timpul regimului comunist, în mod cu totul particular”, a spus PS Florentin Crihălmeanu.
Viitoarea catedrală ar putea fi finalizată cel mai devreme în trei ani, estimează specialiştii. Construcţia catedralei a început în urmă cu două decenii. Catedrala este mai mult decât un simplu lăcaş de cult, pentru că include şi o aulă universitară, o sală de expoziţii, o librărie creştină, dar şi spaţii pentru activităţi sociale, inclusiv cele realizate de Asociaţia Caritas.
Primul mărturistor, IPS George Guţiu
În cripta noii catedrale a fost deja înmormântat fostul conducător al Eparhiei de Cluj-Gherla, IPS George Guţiu, arhiepiscop ad personam şi mărturisitor al lui Cristos în perioada prigoanei bolşevice. El a trecut prin temniţele comuniste. IPS George Guţiu a fost condamnat la închisoare pe viaţă pentru că a refuzat să îşi abjure credinţa. În perioada comunistă, el a fost preot, apoi în 3 martie 1990 el a devenit episcop de Cluj-Gherla. O perioadă, el fost locţiitor de mitropolit, iar în anul 1994 a primit titlul de arhiepiscop ad personam din partea Sfântului Ioan-Paul al II-lea.
Explicaţie foto: Catedrala greco-catolică testează o soluţie arhitec turală ingenioasă
