La o zi după ce CSAT a anunțat că nu există ofițeri acoperiți în justiție, șeful Cancelariei Prezidențiale a recunoscut că instituția nu are capacitatea de a face astfel de verificări. Procedura de verificare a magistraților a fost introdusă în 2005, prin Legea reformei în justiție, însușită de Guvernul Tăriceanu, la inițiativa Monicăi Macovei, dar politicienii nu s-au mai preocupat de eventualele lacune.
Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) nu are instrumentele necesare pentru a verifica 23.000 de magistraţi, a declarat ieri șeful Cancelariei Prezidenţiale, Dan Mihalache, la o zi după ce Administrația Prezidențială a anunțat că CSAT a controlat veridicitatea declarațiilor depuse de magistrați privind o eventuală colaborare cu serviciile de informații, iar rezultatul a fost că nu s-a găsit nici măcar un singur „lucrător operativ” printre angajații sistemului judiciar. „ Dacă mă întrebaţi pe mine este puţin complicat. Nu văd aici foarte bine rolul CSAT şi poate într-o zi această prevedere ar trebui regândită pentru că CSAT nu are instrumente la dispoziţie pentru a verifica 23.000 de magistraţi”, a explicat Dan Mihalache. Potrivit șefului Cancelariei, CSAT poate doar să trimită declaraţiile pe proprie răspundere catre instituţiile abilitate pentru a vedea dacă în rândul judecătorilor sunt şi ofiţeri acoperiţi. „Răspunsul instituţiilor acesta a fost (că nu există ofiţeri acoperiţi în rândul judecătorilor-n. r.)”, a menționat șeful Cancelariei, care a apreciat că CSAT nu are capacităţi proprii pentru a „umbla după ofiţeri acoperiţi”. Cu alte cuvinte, serviciile secrete verifică dacă serviciile secrete au agenți acoperiți în justiție. Dan Mihalache a afirmat că are „anumite dubii asupra acestei proceduri”, însă, „acesta a fost răspunsul instituţiilor statului”.
Ce prevede legea
Pe de altă parte, Dan Mihalache a declarat că intenţia Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România (UNJR) de a da în judecată CSAT în problema relaţiei dintre justiţie şi servicii este „hazardată”, deoarece Consiliul Suprem de Apărare a Țării este abilitat prin lege să dispună verificarea magistraţilor. „Mi se pare puţin hazardat şi am sentimentul că cineva este într-o campanie electorală în Justiţie prin această temă. Există obligaţia legală, nu noi am introdus-o, cred că (a fost prevăzut de lege-n.r.) în anul 2005 sau 2006 ca CSAT să verifice aceste lucruri”, a explicat Mihalache.
Cum s-a ajuns în această situație? Adminstraţia prezidenţială a anunţat, luni, printr-un comunicat de presă că CSAT a verificat magistraţii şi că în rândul acestora nu sunt ofiţeri acoperiţi sau colaboratori ai serviciilor. Verificarea a fost dispusă de preşedintele Klaus Iohannis, la solicitarea Consiliului Superior al Magistraturii.
Potrivit legii privind statutul magistraților judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi, personalul de specialitate juridică asimilat acestora şi personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi parchetelor nu pot fi lucrători operativi, inclusiv acoperiţi, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informaţii. Aceste persoane completează, anual, o declaraţie autentică, pe propria răspundere potrivit legii penale, din care să rezulte că nu sunt lucrători operativi, inclusiv acoperiţi, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informaţii. CSAT verifică, din oficiu sau la sesizarea Consiliului Superior al Magistraturii ori a ministrului justiţiei, realitatea acestor declarații. Cei care încalcă legea ar trebui să își piardă funcțiile din justiție.
Idee bună, aplicare discutabilă
Prevederile au fost introduse în legea privind reforma în justiție, prin care erau modificate 17 active normative în domeniu, pentru care Guvernul Tăriceanu și-a angajat răspunderea în Parlament în 2005, la inițiativa ministrului Justiției de atunci, Monica Macovei. PSD a depus atunci o moțiune de cenzură, care a fost respinsă iar legea a intrat în vigoare în bloc. Întrucât prevederea nu exista anterior se poate spune că introducerea acesteia era un progres, dar guvernanții de atunci nu au oferit CSAT pârghii pentru verificări. În opoziție, verificarea magistraților în ceea ce privește colaborarea cu fosta Securitate a fost încredințată CNSAS, instituție care are acces direct la dosare, primindu-le de la fostele servicii secrete. Indiferent care ar fi lacunele proiectului, care a intrat în vigoare în iunie 2005, ridică semne de întrebare faptul că timp de aproape 11 ani nici președintele Traian Băsescu (fost șef al CSAT), nici guvernele care s-au succedat (Boc, Ungureanu, Ponta), nici parlamentarii nu au schimbat legea, pentru a „regândi” prevederea contestată acum de Dan Mihalache.
SCANDAL
A fost sau nu procurorul Ponta ofițer SIE?
Politicienii nu au găsit timp să modifice legislația în domeniu, pentru a o face aplicabilă, în schimb prezumtiva colaborare cu serviciile secrete a fost prilej de scandal. În octombrie anul trecut, Traian Băsescu a declarat că Victor Ponta a fost ofiţer acoperit al SIE în perioada 1997-2001, în timp ce era procuror, fapt ce reprezintă „o ilegalitate constituţională”,”o incompatibilitate”. Preşedintele a prezentat o Hotărâre de Guvern, iniţiată de Teodor Meleşcanu, șef SIE în acel moment, şi semnată de premier, care extindea protecţia acordată ofiţerilor şi la cei care şi-au încetat raporturile cu SIE. Premierul Victor Ponta a replicat că declaraţiile lui Traian Băsescu sunt ”numai minciuni”, şeful Guvernului susţinând că preşedintele este ”extrem de tulburat şi frământat” şi că ”România nu mai trebuie să depindă de tulburările unei persoane”.
