Ziarele de vineri scriu despre un proiect de lege care prevede amendarea şoferilor care claxonează în trafic, dar şi dificultăţile cu care universităţile s-ar putea confrunta în retragerea titlului de doctor.
Din Adevărul aflăm că şoferii care claxonează în trafic ar putea să îşi piardă permisul, potrivit unui proiect de cod rutier.
„Specialiştii susţin că pedepsirea şoferilor pentru claxonat este lipsită de sens şi nu înţeleg cum ar putea aplica poliţistul această regulă. Mai precis, cum poate demonstra agentul că dintr-un ambuteiaj de zeci de maşini a claxonat un anumit şofer. „Creează premisele unor abuzuri. În plus, e greu de demonstrat cine a claxonat în aglomeraţie. Nu se va putea aplica. Sunt de acord în situaţiile de excepţie, acolo unde avem certitudine, de exemplu pe timpul nopţii. Eu m-aş uita pe statistici şi aş merge la cauzele fundamentale care produc accidente. Aş umbla la prevederile referitoare la viteză, la alcool, la depăşire. Aici ar trebui modificat pentru a se reduce numărul accidentelor grave“, a declarat, pentru „Adevărul“, Dumitru Coarnă, vicepreşedinte Sindicatului Naţional al Poliţiştilor şi Personalului Contractual (SNPPC). Altă prevedere discutabilă din proiectul codului rutier este sancţionarea bicicliştilor care nu au sonerie. Sancţiunea, de 250 de lei, ar urma să crească de patru ori”, potrivit Adevărul.
HotNews scrie despre problemele pe care universităţile le-ar putea întâmpina, dacă retrag titlurile de doctor.
„Este loc de raţionalizare a cheltuielilor. Pe primul loc se află sediul Parlamentului din Strasbourg (prevăzut în Tratat), unde au loc douăsprezece şedinţe plenare pe an, ceea ce presupune cheltuieli de deplasare din Bruxelles pentru unii oameni. Acolo se desfăşoară activităţile parlamentare, în afară sesiunilor plenare, dar pentru care există logistică adecvată; de fapt, la Bruxelles au loc şi minisesiuni plenare.. S-a încercat renunţarea la sediul din Strasbourg, de fiecare dată Franţa a câştigat la Curtea Europeană de Justiţie. În legătură cu cheltuielile pentru deputaţi: acestea ţin seama de standardul de viaţă din Bruxelles şi nu de cel din România (chiriile în Bruxelles pentru un apartament modest cu două camere pornesc de la 1.000 de euro)”, informează Evz.
Din Ziarul Financiar aflăm că în facultăţile româneşti învaţă peste 20.000 de studenţi străini.
„Numărul studenţilor străini care învaţă în facultăţile româneşti s-a dublat în ultimii zece ani. Creşte numărul străinilor care vin din state dezvoltate, precum Israel, Franţa sau Italia, care aleg să studieze în special medicina. Fără să aibă o strategie în acest sens, România a reuşit să crească valoarea adăugată din exportul de servicii educaţionale. Învăţământul superior din România, considerat „oaia neagră“ a sistemului educaţional de către majoritatea angajatorilor, reuşeşte să atragă peste 20.000 de studenţi străini, iar o mare parte dintre aceştia provin din state cu economii mai dezvoltate decât a României. Fără să existe o strategie de ţară în acest sens, calitatea învăţământului românesc – în special din sectorul medical – a reuşit să aducă din ce în ce mai mulţi străini să studieze în facultăţile locale, care plătesc taxe anuale de şcolarizare de câteva mii de euro pe an. Exportul de servicii educaţionale poate deveni astfel o sursă considerabilă de venituri la bugetul de stat dacă guvernul ar crea o strategie pentru ca numărul de studenţi străini să crească până la 100.000 pe an, de exemplu”, potrivit Zf.
Din Wall Street aflăm că România şi Croaţia au cele mai bune perspective economice din ţările din Europa Centrală şi de Est, potrivit unui sondaj al Centrului pentru Cercetare Economică Europeană din Manheim (ZEW).
„Același sondaj marchează însă o prăbușire a așteptărilor cu privire la evoluția acțiunilor în următoarele șase luni, Bursa de Valori București (BVB) nereușind să facă excepție. Per ansamblu, așteptările analiștilor cu privire la evolutila economiilor s-au îmbunătățit ușor în primul anunț al ZEW de anul acesta. Astfel, indicatorul de Sentiment Economic ZEW-Erste pentru regiunea ECE a urcat cu 4,8 puncte, până la nivelul de 4,9 puncte. Un total de 36,8% dintre analiști estimează că situația economică a României se va îmbunătăți în primul semestru. Cifră optimiștilor în cazul țării noastre a crescut cu 13,7 puncte procentuale față de sondajul anterior – cea mai bună evoluție dintre cele opt țări din ECE luate în calcul. Doar 5,3% dintre participanții la sondaj au declarat că se așteaptă la o scădere a economiei românești în următoarele șase luni, restul de 57,9% având așteptări neutre”, potrivit Wall Street.
Gazeta Sporturilor scrie despre jucătorul de fotbla Constantin Budescu, care ar putea ajunge la Steaua.
„Fotbalistul părea a fi foarte aproape de a semna cu formația din Qatar și a plecat pentru a face vizita medicală. Înainte de a parafa contractul, Budescu a cerut mai mulți bani, iar arabii nu au fost de acord cu pretențiile mijlocașului. Astfel, arabii au întrerupt negocierile, iar jucătorul va reveni vineri în București, deși Astra se află în cantonament în Cipru. Steaua are astfel din nou șansa de a-l aduce pe Budescu, jucători dorit insistent de Becali și Reghe. Pentru transferul mijlocașului de 26 de ani plus al lui Enache formația roș-albastră este dispusă să ofere Astrei 1,9 milioane de euro”, transmite GSP.
Din Prosport aflăm că fostul preşedinte de la LPF, Dumitru Dragomir, se întoarce în fotbalul românesc după o absenţă de doi ani. El va ocupa funcţia de preşedinte de onoare la FC Voluntari.
„După o primă parte a campionatului cenuşie, FC Voluntari dă o adevărată lovitură de imagine. După o absenţă de mai bine de doi ani din fotbal (pe 14 noiembrie 2013 pierdea în faţa lui Gino Iorgulescu alegerile pentru şefia LPF), Mitică Dragomir se întoarce la prima dragoste. Omul care s-a ocupat de destinele Ligii timp de 17 ani, între 1996 şi 2013, va fi din nou preşedinte al unei echipe din fotbalul românesc, după experienţele avute la Viitorul Scorniceşti, FCM Braşov şi Victoria Brăneşti. Negocierile dintre Dragomir şi FC Voluntari durează încă din finalul anului trecut. „Corleone” a cerut iniţial timp de gândire şi a anunţat că va da un rîspuns oficial până pe 22 ianuarie. Joi, 21 ianuarie, fostul şef de la LPF s-a hotărât şi i-a anunţat pe conducătorii ilfoveni că va prelua echipa, urmând să se ocupe de întreaga activitate fotbalistică din oraş, de la echipa din prima ligă până la grupele de copii şi juniori”, potrivit Prosport.
