În pofida entuziasmului cu care este sărbătorită în fiecare an Unirea Moldovei cu Țara Românească, unul dintre simbolurile acestui moment important al istoriei noastre a fost și este în continuare distrus de indiferența autorităților.
Este vorba de Conacul de la Ţigăneşti al poetului Costache Conachi, care a fost locul de taină în care în urmă cu un secol și jumătate unioniștii se întâlneau pentru a pune la cale Unirea Moldovei cu Țara Românească. E situat la 7 km de Tecuci. Este pe lista monumentelor istorice, a fost în proprietatea Academiei Române din 1900, când fostul prefect liberal al judeţului Tecuci, Tache Athanasiu l-a donat Academiei şi până în anii ’50, când a fost naţionalizat. A fost revendicat de Academie în baza Legii 10. Timp de patru ani dosarul s-a aflat pe rolul Tribunalului București și după foarte multe amânări, pe 26 iunie 2013, Tribunalul Bucureşti şi-a declinat competenţa teritorială, iar pe 4 octombie 2013 dosarul a fost transferat pe rolul Tribunalului Galați. Dar nici la Galați soarta dosarului nu este una mai bună, pentru că au fost date 15 amânări din motive procedurale, fiind fixat un nou termen pe 9 februarie 2016.
Retrocedare amânată în baza unei legi proaste
Până în 2005, Academia nu a putut revendica palatul, pentru că nu exista cadrul legal. După intrarea în vigoare a Legii 564/2004 pentru completarea art. 4 al. 8 din Legea nr. 752/2001 privind organizarea şi funcţionarea Academiei Române, academia a depus la AVAS notificarea nr. 325/05.05.2005, prin care solicita restituirea în natură a Conacului Costache Conachi. Din 2005 până în 2009, AVAS a refuzat cererile repetate ale Academiei de a-i fi retrocedat Conacul. În 2009, Academia a deschis acţiune la Tribunalul Bucureşti, în dosarul 13861/3/2009 solicitând restituirea în natură a Conacului.
După ce a solicitat retrocedarea palatului de la Țigănești, care nu ar fi trebuit să fie una cu probleme, pentru că a fost în proprietatea Academiei din 1900 și până la naționalizare, au apărut obstacolele generate de faptul că activiștii PCR au transferat ditamai palatul la Combinatul Siderurgic Galați, cu destinația de casă de odihnă pentru oțelari. Așa s-a ajuns ca Academia Română să se judece în dosarul de retrocedare cu AVAS, cu fosta societate hotelieră a Sidex-ului, Dunasi SA şi lichidatorul acesteia, Insolv Expert SRL, dar şi cu combinatul ArcelorMittal Galaţi.
Un simbol al Unirii Principatelor
La Conacul de la Țigăneşti s-a născut şi a trăit Costache Conachi, comis, ispravnic, logofăt, vel vornic, considerat de George Călinescu precursorul poeziei moderne româneşti. După moartea tatălui său, Costache Conachi a vândut casele de la Iaşi și s-a mutat la moşia de la Țigăneşti. A mai cumpărat şi alte moşii, devenind stăpânul unui domeniu de 21.000 de fălci de pământ, adică peste 30.000 ha, care se întindea în trei judeţe, Tecuci, Covurlui şi Putna. Costache Conachi era un militant al unirii Moldovei cu Ţara Românească. Conacul de la Țigăneşti era locul de taină în care se întruneau unioniştii, Al. I. Cuza, Vasile Alecsandri, Mihail Kogălniceanu, etc., pentru a pune la cale Unirea Moldovei cu Ţara Românească.
Şcoala de Agricultură a Academiei Române
În 1888, unul din succesorii familiei Conachi, Emanoil Vogoride, a vândut Conacul şi moşia de la Țigăneşti lui Tache Athanasiu, mare proprietar de terenuri şi prefect PNL al judeţului Tecuci. Prin testamentul de pe 27 decembrie 1897, Athanasiu a lăsat Academiei Române, atât Conacul şi moşiile de la Țigăneşti și Călmăţui. Conform dorinţei testamentare a lui Tache Athanasiu, Academia a înființat în palatul de la Țigăneşti „Școala de Agricultură a Academiei”. În 1912, Academia Română a investit, construind cele două aripi laterale ale palatului şi modificând faţada în stil neoclasic. Clădirea a fost afectată de cutremurul din 1940, dar a fost reparată de Academie în 1942.
După venirea comuniştilor la putere, „Școala de Agricultură a Academiei” a fost trecută la Ministerul Agriculturii, din 1967 devenind sediul IAS Tecuci. În 1974, viitorul premier Constantin Dăscălescu, pe atunci prim-secretar PCR de Galaţi, a pus ochii pe Conacul lui Conachi, care, fiind retras de ochii lumii, putea deveni un loc ideal pentru chiolhanuri tovărășești. Conacul a fost trecut în proprietatea Combinatului Siderurgic Galaţi, sub camuflajul de casă de odihnă pentru siderurgişti. Prin ordinul 75/AS/21.04.1981, Conacul de la Țigăneşti a fost transferat la combinat, la valoarea de 2.171.220 lei, cu o suprafaţă construită de 12.900 mp, 25.000 mp de parc şi terenuri sportive pe 8.600 mp. Timp de 25 de ani, conacul a fost unul dintre activele Sidex.
Decădere
Simbolul Unirii Principatelor, motel de două stele
În 1999, în pregătirea privatizării Sidex, a avut loc desprinderea de fluxul tehnologic principal a unor activităţi auxiliare. În acest context, Conacul de la Țigăneşti a fost trecut în proprietatea nou-înfiinţatei societăţi hoteliere SC Dunasi SA Galaţi, în al cărui patrimoniu au mai fost incluse Hotelul “Traian” şi Vila “Sidex” din Pădurea Gârboavele. Ulterior, Dunasi SA a transformat conacul în Motelul “Casa Albă”, de două stele. După ce Dunasi a intrat în faliment, dar mai ales de când este tergiversat în instanță palatul este în situația unei clădiri abandonate, pe care nimeni nu o mai îngrijește și e distrus cărămidă cu cărămidă.
Un monument istoric, adus în ruină de indiferența autorităților
