Alegerea primarilor în două tururi, misiune dificilă

Stimulat de președintele Klaus Iohannis, premierul Dacian Cioloș se arată dispus să modifice legea alegerilor locale. Din punct de vedere juridic, fiecare variantă luată în calcul are avantaje, dar și riscuri. Dacă se ajunge la un vot în Parlament, voturile UNPR vor cântări greu.

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat duminică, la Iaşi, că ideea alegerii primarilor în două tururi de scrutin este una „foarte bună”, însă se pune întrebarea dacă legea mai poate fi schimbată cu atât de puţin timp înaintea alegerilor. La rândul său, premierul Dacian Cioloş a declarat că va avea o discuţie cu partidele pe tema modificării legii în sensul alegerii primarilor în două tururi de scrutin, afirmând că sunt luate în calcul toate posibilităţile, inclusiv varianta asumării răspunderii Guvernului în Parlament. Politic, premierul se află în fața unei situații complicate. PSD vrea menținerea actualei legi,  cu alegeri într-un tur de scrutin, iar PNL vrea alegeri în două tururi. Copreşedintele liberal Alina Gorghiu şi-a exprimat, ieri,  speranţa că PNL va avea în curând întrevederi cu premierul Dacian Cioloş, dar şi cu reprezentanţii partidelor parlamentare pe tema organizării alegerilor locale în două tururi de scrutin. Cum s-ar putea schimba legea electorală?

Ordonanță de urgență

O primă posibilitate ar fi emiterea unei ordonanțe de urgență de către Guvern, ipoteză pusă pe tapet de liberali și respinsă, inițial, de Dacian Cioloș. Un astfel de act normativ ar produce efecte imediate. În ultima perioadă, au fost discuții despre constituțio­nalitatea unui asemenea demers, însă la acest capitol trebuie făcută o mențiu­ne importantă. Singurul care poate contesta o ordo­nanță de urgență la Curtea Constitu­țională, înainte de a intra în vigoare, este Avocatul Poporului, Victor Ciorbea. Acesta provine din PNL, dar a fost instalat în funcție cu voturile parlamentarilor PSD și a contestat o singură ordonanță a Guvernului Ponta, la solicitarea acestuia din urmă. Dacă Avocatul Poporului se adresează CCR, actul normativ este vulnerabil. Modificarea unei legi prin ordo­nanță de urgență este, în sine, o procedură discutabilă. În plus,CCR a evocat, în trecut, când a discutat alte legi electorale, o recomandare a Comisiei de la Veneția potrivit căreia legislația electorală nu poate fi modificată cu mai puțin de un an înainte de alegeri. Anul acesta alegerile locale vor avea loc în iunie.

Dacă ordonanța intră în vigoare, actul normativ este trimis Parlamentului, care poate vota o lege de aprobare sau de respingere. Legea respectivă nu are efecte retroactive – cu alte cuvinte, o lege de respingere ar produce efecte doar dacă ar intra în vigoare înainte de luna iunie.

Angajarea răspunderii

Varianta a fost invocată chiar de către premierul Dacian Cioloș. Potrivit Constituției, Guvernul îşi poate angaja răspunderea în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului, în şedinţă comună, asupra unui program, a unei declaraţii de politică generală sau a unui proiect de lege. Guvernul este demis dacă o moţiune de cenzură, depusă în termen de  trei zile de la prezentarea programului, a declaraţiei de politică generală sau a proiectului de lege, a fost votată de majoritatea parlamentarilor. Cu alte ­cuvinte, premierul riscă o moțiune de cenzură depusă de social-democrați, variantă fluturată, recent, de Liviu Dragnea, liderul PSD.

Rămâne de văzut dacă Dragnea va risca un astfel de demers, ținând cont de popularitatea Guvernului Cioloș. Pentru a dărâma ­Guvernul, PSD ar avea nevoie de ajutorul foștilor aliați UNPR și ­ALDE, dar partidul lui Tăriceanu, deși este împotriva ­Guvernului Cioloș, sprijină alegerile în două tururi. 

Dacă Guvernul va fi demis, proiectul de lege prezentat se consideră adoptat.

Proiect de lege

În Parlament există deja depuse două proiecte de lege privind alegerea primarilor în două tururi de scrutin, inițiate de PNL și de Mișcarea Populară. O variantă vehiculată era ca Guvernul Cioloș să trimită propriul proiect, pentru a da mai multă greutate demersului. Însă, problema este că în Parlament nu există, la ora actuală, o majoritate clară. Proiectul trebuie să treacă prin comisia electorală, care decide cu două treimi din voturi în problemele de principiu, după care trebuie votat, separat, de fiecare Cameră a Parlamentului. Partidele care optează pentru două tururi – PNL, UDMR, ALDE, MP – nu au majoritate în ambele Camere, ar avea nevoie de sprijinul UNPR. Or, imunitatea parlamentară a lui Oprea depinde în principal de PSD, iar UNPR negociază cu PSD pentru liste comune la viitoarele alegeri. Chiar dacă PNL ar strânge o majoritate, este dificil ca modificările să devine lege până în iunie, ținând cont că PSD poate contesta actul normativ la Curtea Constitu­țională.

CONTEXT

Cum a apărut noua lege

Alegerea primarilor într-un tur de scrutin a fost introdusă, în 2011, de către majoritatea parlamentară din jurul PDL. Democrat-liberalii au considerat că vor bloca alianțele PSD-PNL în turul doi și au preferat să ignore protestele societății civile, care a invocat scăderea legitimității aleșilor locali. La insistențele PNL, liderii USL au promis că vor schimba legea, dar PSD nu avut niciun interes pentru un astfel de demers. Anul trecut, la votarea legii electorale, PSD a susținut alegeri într-un tur, pentru a împiedica alianțele dintre PNL, PMP sau M10 în turul doi. PNL, inclusiv prin parlamentarii din fostul PDL, a propus alegeri în două tururi. După ce amendamentul PNL a fost respins, liberalii au votat legea în ansamblu. Și aceasta pentru că legea conținea o serie de prevederi dorite de liberali, cum ar fi alegerea președinților de CJ de către consilieri, și nu de către alegători.