La finele anului trecut, numărul asigurărilor obligatorii de locuinţe (poliţe PAD) a urcat la 1,59 de milioane, reprezentând cel mai ridicat nivel înregistrat de la lansarea Pool-ului de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale (PAID România), în anul 2010.
Numărul poliţelor PAD în vigoare a fost, în decembrie 2015, mai mare cu 100.000 de poliţe faţă de aceeaşi lună a anului precedent, când erau valabile 1,49 milioane de contracte. Din total, 899.230 au fost încheiate pentru apartamente şi 691.724 pentru case.
Conform datelor PAID, 74,4% din poliţele active la nivel naţional, la finele lunii decembrie 2015, erau încheiate în mediul urban şi 25,6% în mediul rural. În funcţie de tipul de locuinţa, 90,8% din poliţele PAD sunt încheiate pentru cele de tip A şi 9,2% pentru locuinţele de tip B.
Comparativ cu decembrie 2013 numărul asigurărilor obligatorii de locuinţe s-a dublat (736.318 poliţe în vigoare), conform datelor publicate pe site-ul PAID România, societatea privată care administrează sistemul de asigurare obligatorie a locuinţelor.
2012 este singurul an în care numărul poliţelor PAD în vigoare a scăzut în decembrie, la 331.131, de la 574.229 în 2011 şi 367.287 în 2010 – primul an de subscriere a acestor poliţe. Scăderea respectivă a fost cauzată de modificarea cadrului legislativ aflat în vigoare până atunci, astfel încât proprietarii care încheiaseră o poliţă facultativă, care includea cele 3 riscuri de dezastre naturale, nu trebuiau să mai cumpere şi una obligatorie. Practic, clienţii şi-au păstrat poliţele facultative, dar nu şi le-au mai reînnoit pe cele obligatorii.
Reamintim că, începând cu 9 iulie 2015, modificările aduse Legii 260/2008, privind asigurarea obligatorie a locuinţelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren şi inundaţiilor au intrat în vigoare, acestea fiind publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 494 din 6 iulie 2015. Astfel, orice proprietar de locuinţă care doreşte să încheie o poliţă facultativă, trebuie mai întâi să deţină una obligatorie.
Asigurare sau taxă?
Populaţia percepe asigurarea obligatorie a locuinţei împotriva riscurilor de catastrofă ca pe o taxă, iar percepţia greşită este cauzată şi de comunicarea slabă, a declarat, joi, Cornel Coca Constantinescu, prim-vicepreşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară. „Fondul locativ, 8,4 milioane de locuinţe, număr contracte în vigoare – 1,52 milioane, grad de cuprindere în asigurare – 17,7%. Concluzia: grad mic de cuprindere în asigurare; tendinţă staţionară a primelor brute subscrise noi în ultimul an. Măsurile pe care cred că ar trebui să le luăm ar fi necesitatea de a impulsiona dezvoltarea acestui segment în cooperare cu autorităţile locale sau centrale şi, nu în ultimul rând, reanalizarea sistemului de protecţie a populaţiei. De ce ne aflăm aici? După părerea mea, există cel puţin două motive. Unu: este nivelul de credibilitate relativ scăzut al industriei asigurărilor. Aici este generat într-o mare măsură inclusiv de percepţia pe care o au oamenii în ceea ce priveşte asigurarea de răspundere civilă auto, făcând o paralelă între cele două tipuri de asigurări obligatorii. Când spun de percepţie a populaţiei doresc să mă refer inclusiv la faptul că încă se percepe această primă ca o taxă plătită. O taxă plătită pentru ca oamenii să se asigure. Aici este o greşeală”, a spus Cornel Coca Constantinescu.
Neîncredere
Potrivit acestuia, pentru percepţia greşită de vină este şi comunicarea slabă, pentru că ar trebui explicat populaţiei care sunt avantajele încheierii unei asemenea poliţe de asigurare.
Cornel Coca Constantinescu a afirmat că, potrivit rezultatelor din exerciţiul de stres BSR (Balance Sheet Review), cel mai important risc de catastrofă naturală în România este riscul de cutremur, dar, în general, societăţile de asigurare din România dispun de programe de reasigurare eficiente pentru riscurile de catastrofă. În cazul riscului de cutremur, dauna maximă probabilă este de 11,8 miliarde de lei.
Poliţa de asigurare obligatorie PAD acoperă trei riscuri specifice României – cutremur, inundaţie şi alunecare de teren. Preţul unei poliţe care acoperă suma de 20.000 de euro este de 20 de euro pe an pentru locuinţele de tip A, adică cele construite din cărămidă, beton armat sau orice alt material rezultat în urma unui tratament termic şi/sau chimic. Imobilele de tip B, adică cele construite din cărămidă nearsă sau orice alt material nesupus unui tratament termic şi/sau chimic, pot fi asigurate prin intermediul poliţei PAD contra sumei de 10 euro pe an, pentru o despăgubire de 10.000 de euro.
Scumpiri la orizont
“Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale (PAID) analizează, împreună cu Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) şi Uniunea Naţională a Societăţilor de Asigurare din România (UNSAR), oportunitatea introducerii unei franşize din suma asigurată sau a măririi primei de asigurare”, spune Nicoleta Radu-Neacşu – director general PAID România.
„În momentul acesta analizăm, împreună cu UNSAR şi ASF, şi această posibilitate. Noi am făcut un studiu de impact care are în vedere mai multe scenarii de dezastru şi pentru diverse scenarii apar mai multe posibilităţi. Analizăm în momentul de faţă această oportunitate a introducerii unei franşize din suma asigurată sau a măririi primei de asigurare. Nu este luată încă o decizie”, a precizat şeful PAID. Acesta nu a dorit să ofere detalii legat de cuantumul eventualei majorări a primei sau de nivelul francizei.
Cum arată o poliță completă
La baza oricărei asigurări de locuinţă sunt patru categorii mari de riscuri. Astfel, asigurarea ar trebui să acopere, în primul rând, riscurile ataşate clădirii din care face parte locuinţa. În al doilea rând, ar trebui asigurate bunurile din locuinţă, opţiune pe care asigurarea obligatorie şi „clonele“ apărute în piaţă nu o oferă. Un al treilea risc important este asigurarea pentru eventualele accidente suferite de membrii familiei în interiorul locuinţei asigurate. Nu în ultimul rând, este importantă şi componenta de răspundere civilă faţă de terţi. În acest caz, un exemplu concludent îl constituie eventualele pagube provocate vecinilor de o banală inundaţie.
Aceste patru categorii mari de riscuri pot fi combinate în orice fel, în funcţie de nevoile şi disponibilităţile financiare ale clientului, însă este bine ca poliţa să le cuprindă pe toate patru. Un criteriu important în alegerea unei poliţe de locuinţă îl reprezintă notorietatea şi stabilitatea companiei care o emite. Orice companie din România poate fi verificată pe site-ul oficial al Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor. În plus, trebuie citit cu atenţie contractul de asigurare şi, mai ales, clauzele speciale din capitolul „excluderi“. Aici pot apărea, şi chiar apar, destule surprize care devin neplăcute în cazul producerii riscului asigurat. Decizia trebuie să ţină cont, evident, şi de preţ, dar neomiţând celelalte caracteristici enumerate mai sus. Contractele de asigurare au şi excluderi. Aceste clauze speciale arată situaţiile în care asigurătorul nu va plăti dauna. Prevederile sunt absolut normale şi ele există în contractele de asigurare de oriunde din lume.
Asigurătorul nu îşi poate asuma orice fel de riscuri atât timp cât nu le controlează măcar indirect. Legea nici nu permite astfel de atitudini. De aceea, este bine să vă feriţi, de exemplu, de poliţele care spun că nu asigură locuinţe situate în zone inundabile. Atenţie la tipul asigurării, pentru că dacă este o „asigurare proporţională“ nu veţi primi toţi banii. Înainte de a încheia poliţa, asiguraţi-vă că locuinţa este într-o stare foarte bună. Dacă blocul are crăpături, de exemplu, riscaţi să nu primiţi banii de la asigurător.
Problema cu asigurările de dezastru este că ele implică un risc semnificativ, imposibil de controlat de către asigurător. Nici o altă clasă de asigurare nu este expusă unui asemenea risc. E vorba despre posibilitatea apariţiei unui eveniment major, de exemplu un cutremur de dimensiunea celui din 1977. Daunele provocate de o asemenea catastrofă nu numai că ar toca integral încasările companiilor expuse puternic pe această zonă, însă ar putea pune în pericol chiar stabilitatea respectivei societăţi. Unele calcule arată că, la nivelul actual de expunere a pieţei, un cutremur semnificativ ar genera plăţi de peste 4 miliarde euro, în condiţiile în care toată piaţa de asigurări din România abia dacă adună anual prime brute de 2 miliarde euro. În acest context, un rol important l-ar putea avea Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor, care poate prelua din riscurile asumate de asigurători. Potrivit unui proiect de lege care va ajunge în plenul Parlamentului, toate poliţele de asigurare a locuinţelor vândute în România ar urma să aibă şi o componentă (20 de euro) care va merge spre PAID. Pool-ul îşi va asuma o parte din despăgubiri, adică 20.000 de euro per poliţă.
