Alergia, o reacție anormală, disproporționată, exagerată și excesivă a sistemului imunitar față de antigene exogene care sunt bine tolerate de subiecții normali, este o afecțiune ce creează un mare disconfort. Doctorul Gheorghe Jurj, specialist în homeopatie, a explicat pentru România liberă care sunt tipurile de alergii și ce modalități de reducere a simptomelor există.
Care sunt cele mai frecvente alergii la copii, dar și la cei maturi?
Gheorghe Jurj: Există mai multe clasificări ale alergiilor, două dintre ele sunt mai importante: după locul de manifestare există alergii cu manifestare cutanată (de exemplu, urticaria și alergodermiile) și pe mucoase (conjunctivite), respiratorie (rinita alergică sau astmul) sau digestivă (diaree, intoleranțe digestive), iar după tipul alergenului există alergeni alimentari (arahide, ciocolată, căpșuni, kiwi etc.), prin inhalare (polenuri diverse, acarieni, ambrozia etc.) sau de contact (nichel, detergenți etc.) Alergia la medicamente este o altă formă și ea se declanșează la prezența în sânge a respectivei substanțe (antibiotice, antalgice, sau alte medicamente).
În ultima vreme, toate aceste forme de alergii au crescut în număr, reflectând o dezordine a sistemului imunitar. Alergiile sunt reacții de hiper-răspuns la substanțe obișnuite din mediu. Organismul percepe alergiile ca periculoase și reacționează violent, prin mecanisme de apărare, deși cantitatea de alergen poate fi infimă, insesizabilă pentru cei nealergici. El reacționează de parcă “ar trage cu tunul după muște“. În cele din urmă, alergiile reprezintă un conflict, o neadaptare la unul dintre elementele mediului.
În general, cum ne dăm seama că suntem alergici?
G.J.: Este relativ simplu, în contact cu un produs sau substanță sau într-un mediu anume se declanșează, de fiecare dată, simptomele alergiei.
Care sunt principalele simptome ale alergiilor care ar trebui să ne determine să mergem să consultăm cât mai repede un medic?
G.J.: Alergiile cutanate se manifestă prin diverse alergodermii (urticarie, mâncărime a pielii și, în cazuri mai serioase, prin pete ce confluează roșii uneori cu edeme – umflături – la buze, urechi sau chiar laringe). Rinita alergică are triada: mâncărime, strănut și secreții abundente.
Astmul este un diagnostic ce trebuie pus de medic și se caracterizează prin îngreunarea respirației și un zgomot specific al ei, numit wheezing (șuierat). Alergiile de contact se manifestă prin mâncărime și erupții locale, ce pot ajunge până la eczeme serioase.
E posibil ca, netratate la timp, alergiile să ne afecteze anumite organe, să se agraveze?
G.J.: Da, este posibil. De exemplu, o rinită alergică poate să se transforme în astm sau o dermatită de contact să evolueze spre eczemă.
Sunt alergiile transmise ereditar?
G.J.: Există familii în care alergiile sunt mai frecvente, predispuse să facă alergii, deci există și un determinism genetic.
Totuși, sunt și numeroase cazurile în care alergiile apar din alte cauze, din păcate adeseori necunoscute.
Pot apărea pe un sistem imunitar slăbit?
G.J.: Nu este vorba neapărat de o “slăbire“ a sistemului imunitar cât de reacții dezordonate, aberante, ale acestuia. Sistemul imun este ca o armată care ne apără de agresiunile din mediu. Într-o alergie, un pluton din această armată începe să tragă alandala cu tunul, confundând foșnetul frunzelor (de exemplu, polenul de tei) cu un dușman vital. Este un sistem imun prost gestionat, fără control, cu soldați înnebuniți de frică, ce fac prostii pentru că nu recunosc dușmanii de civili.
Ce rol joacă regimul nostru de viață în apariția alergiilor? Un organism în care s-au acumulat toxine este mai sensibil la alergii?
G.J.: Probabil, deși e greu de afirmat asta cu certitudine. Există oameni predispuși genetic la alergii, deși au o viață sănătoasă și invers, persoane care duc o viață nesănătoasă, dar nu fac alergii, ci alte boli.
Există vaccinuri pentru combaterea sau prevenirea alergiilor?
G.J.: În cazul în care persoana este alergică la o singură substanță, se poate face o așa numită „desensibilizare“, ce începe cu doze foarte mici și se crește progresiv toleranța la acel alergen.
Din păcate însă, marea majoritate a pacienților sunt poli-alergici, adică fac alergii la tot felul de substanțe și în acest caz nu se prea poate face desensibilizare.
Ce facem când, fără să știm că suntem alergici, consumăm un produs alimentar ce ne provoacă o reacție alergică acută?
G.J.: Mergem la Urgențe imediat.
Care sunt cei mai întâlniți alergeni alimentari?
G.J.: Cacao, ciocolată, semințe, alune, nuci, fructe de mare, căpșuni, kiwi, mango etc.
Se poate vorbi de vindecare totală de o anumită alergie după un tratament adecvat?
G.J.: Tratamentele alopatice pot duce la remisiunea simptomelor pe o perioadă determinată de timp, prin antihistaminice sau cortizonice, administrate timp îndelungat, dar acestea nu reeducă sistemul imunitar, ci doar suprimă manifestarea exterioară, ascund vârful iceberg-ului care începe la nivelul conflictului antigen (alergen)-anticorp. Desensibilizarea, în cazul unui singur alergen, uneori are succes. Tratamentele homeopatice sunt extrem de eficiente și merg cauzal la însăși dezordinea imunitară ce a generat alergia.
Din experiența dumneavoastră, în ce măsură homeopatia poate rezolva o gamă largă de alergii?
G.J.: Homeopatia poate rezolva cauza alergiilor, în sensul restabilirii ordinii imunitare, dar, pentru a avea succes, trebuie făcută profesionist, după “regulile artei“, adică respectând principiul individualizării și consultația detaliată și completă (mai multe pe www.drjurj.ro). Practic homeopatia în alergii, de 25 de ani și, atât eu, cât și pacienții mei am avut bucuria să vedem cazuri grave, serioase rezolvate.
Alte cazuri au ameliorări substanțiale, de lungă durată și pacienții deja știu ce să facă la apariția simptomelor. Există două tratamente homeopatice în alergii.
a) Tratamentul simptomatic ce se administrează în perioada de stare sau la apariția simptomelor și care poate duce la scăderea antihistaminicelor și a cortizonului și înlocuirea lui, dacă remediul de acut este bine identificat și pacientul răspunde la el.
b) Tratamentul de fond, cel care se face între perioadele de alergie, care restabilește ordinea și răspunsul imun normal. De remarcat faptul că, mai ales la pacienții ce au făcut ani de zile tratament supresiv cu antihistaminice și cortizon, răspunsul inițial la homeopatie este mai anevoios, pentru că organismul nu mai știe cum să reacționeze normal. Tratamentul de fond homeopatic asta face, îl reeducă astfel încât plutonul aberant de anticorpi, ieșit de sub comandă, să se întoarcă la ordine și să se reintegreze în minunata treabă pe care o face sistemul nostru de apărare.
Dacă nu ar exista, homeopatia ar trebui inventată, pentru că ea răspunde unor probleme reale ale medicinii, atât din partea pacienților, cât și din partea medicilor și poate chiar a sistemului medical, care ar putea fi mai accesibil, mai ieftin, mai eficace și mai uman.“ dr. Jurj Gheorghe.
