Neîmplinirile Guvernului Ponta ar trebui să fie monitorizate şi sancţionate public de reprezentanţii partidelor din opoziţie. Este vorba de PDL, UDMR şi PP-DD, dar în special de primele două formaţiuni, care au fost la guvernare înaintea USL şi care au avut cel mai mult de suferit în ochii opiniei publice de pe urma măsurilor de austeritate adoptate şi a crizei economice. Cu alte cuvinte, există o discrepanţă flagrantă între frecvenţa şi duritatea cu care erau criticaţi miniştrii Cabinetelor Boc atunci când, de pildă, se înregistra o creştere a ratei şomajului ori nu era terminat la timp un proiect de investiţii, şi lejeritatea dovedită de actuala opoziţie în ceea ce priveşte analiza activităţii guvernamentale. Şi nu este vorba că democrat-liberalii sau udemeriştii ar trebui să adopte tonul, de multe ori demagogic, pe care-l aveau liderii USL pe când exista Guvernul Boc. Dar nici nu este normal ca opoziţia să fie spectatoare la guvernarea social-liberală, iar reacţiile critice să vină deloc sau cu întârziere. Explicaţii pentru această stare de fapt sunt multe. De exemplu, democrat-liberalii lucrează de abia acum la alcătuirea unui guvern din umbră, în timp ce liderii Forţei Civice şi ai Partidului Mişcarea Populară par a fi mai preocupaţi să-şi organizeze formaţiunile şi să se poziţioneze faţă de PDL în perspectiva viitorului an electoral.
Or, în acest context, nu este de mirare că preşedintele Traian Băsescu îşi asumă rolul de critic al guvernării USL, contabilizând puncte electorale de pe urma nereuşitelor actualului Executiv. Rămâne de văzut cum va folosi şeful statului acest capital electoral.
Uite şomerii, nu sunt şomerii
Unul dintre principalele puncte vizate de preşedintele Băsescu în declaraţia sa de luni seară, de la Palatul Cotroceni, a fost creşterea numărului şomerilor. Potrivit şefului statului, în luna iunie am fi avut o rată a şomajului de 7,6% (cu aproape un procent mai mare decât cea de la preluarea puterii de către USL), iar pentru luna iulie indicatorul ar putea ajunge la 8%, prag care nu a fost atins nici măcar în perioada de maxim a crizei economice. „Nu se poate să priveşti o creştere cu 29.000 de persoane a şomajului în perioadă de vară, când foarte multe locuri de muncă sunt în zona serviciilor sezoniere. Ar fi fost de aşteptat o scădere a şomajului măcar pe perioada verii“, a declarat Băsescu.
Reprezentanţii Guvernului Ponta s-au grăbit să spună că nu este chiar aşa, dar cifrele avansate de ei nu au adus mai multă lumină. De pildă, ministrul Muncii, Mariana Câmpeanu, a admis că este posibilă creşterea ratei şomajului în lunile iunie şi iulie, dar zice că situaţia va fi mai bună în august. „Dacă rata şomajului a fost 7,6% în iunie, este posibil ca în luna iulie, cu intrarea a circa 40.000 de tineri absolvenţi în şomaj, să crească puţin, dar vă spun că din august a început să scadă pentru că au şi început să crească angajările. O mie de absolvenţi au fost încadraţi“, a arătat ministrul Muncii. Deci, au intrat în şomaj 40.000 şi au fost angajaţi 1.000, drept pentru care Câmpeanu consideră că nu sunt motive de îngrijorare.
La rândul său, Cristian Socol, consilierul personal al premierului Victor Ponta, a explicat pentru Agerpres că rata şomajului a fost întotdeauna peste 7% în luna iulie şi că, pe lângă cauza deja obişnuită (absolvenţii care nu au luat bacalaureatul şi se înscriu în bazele de date ale ANOFM), avem acum o cauză mai specială: reforma în companiile de stat. Adică, nu am ajuns la 8% în timpul guvernelor Boc, când au fost concediaţi zeci de mii de bugetari şi ajungem în 2013, când economia înregistrează creştere economică, după cum spun guvernanţii. Cât despre reducerea investiţiilor publice, trecută de preşedintele Băsescu printre cauzele creşterii şomajului, Socol spune că este vorba, de fapt, despre „reducerea risipei“ operată de Guvernul Ponta.
Justiţia şi infractorii
Pe lângă temele economice şi îndemnul adresat premierului Ponta „să guverneze, nu să televizeze“, preşedintele Traian Băsescu a abordat şi tema justiţiei. El i-a îndemnat atât pe liderii USL, cât şi pe preşedintele PDL, Vasile Blaga, să „aibă grijă de infractorii pe care îi au în partide, nu să se lege de instituţiile statului“. Declaraţia dură vine în contextul în care, nu mai departe de duminica trecută, Crin Antonescu se plângea că liberalii au devenit ţinta preferată a procurorilor anticorupţie şi a inspectorilor de integritate şi spunea că se impune o discuţie cu PSD pentru ca partidele din USL să aibă „o responsabilitate comună“ faţă de „funcţionarea partizană“ a DNA şi ANI. La declaraţia preşedintelui au reacţionat, deranjaţi, reprezentanţii PDL şi PNL. Dacă democrat-liberalii s-au rezumat să catalogheze spusele şefului statului drept „inexactitate de discurs“, liberalii, prin vocea lui Crin Antonescu, au fost mult mai vehemenţi. „Eu în PNL nu am nici un infractor. Infractor este cel care a fost definitiv stabilit aşa de către o instanţă“, a arătat Antonescu într-o emisiune la Antena 3. Carevasăzică, hoţul neprins e negustor cinstit şi nici măcar condamnarea în primă instanţă nu contează pentru liberali. Fapt clar, de altfel, dacă vedem că ex-ministrul Relu Fenechiu este în continuare la cârma filialei PNL Iaşi şi vicepreşedinte la nivel naţional. Cu atât mai puţin contează cazuri precum cel al lui Ovidiu Silaghi, pentru care nici nu a început urmărirea penală (cerută de procurori, dar aflată la mâna deputaţilor). Silaghi este şi el, în continuare, vicepreşedinte al PNL la nivel naţional. Cum probabil nu contează nici trimiterea ieri în judecată a deputatului PNL Gheorghe Costin, acuzat că a săvârşit, pe când era viceprimar al municipiului Beiuş, infracţiunile de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, fals în declaraţii, fals intelectual şi fals în înscrisuri sub semnătură privată.
De ce este preocupat, în schimb, Crin Antonescu, prezidenţiabilul USL? De aflarea de la ministrul Justiţiei de câţi oameni din vechea guvernare (din PDL, mai precis) fac subiectul unor cercetări din partea procurorilor. Liderul liberal a declarat că se va interesa personal, „în calitate de preşedinte al Senatului“, de această statistică.
Reamintim că, în urmă cu circa o săptămână, şi premierul Victor Ponta a spus că, de un an şi ceva, o dată pe lună, cere Parchetului să comunice „stadiul cercetărilor cu Blejnar, cu Duţă, cu Videanu, cu Tomac“.
