Nivelul de satisfacţie al locuitorilor din oraşele europene înregistrează variaţii importante de la o zonă la alta, cei mai fericiţi fiind europenii din Scandinavia, iar cei mai nefericiţi se declară cei din partea de sud-est a Europei, relevă un articol din ediţia de joi a publicaţiei The Telegraph, realizat pe baza unui studiu al Comisiei Europene, citat de Agerpres.
În oraşele europene se înregistrează pe ansamblu unele dintre cele mai ridicate standarde de viaţă pe plan mondial, dar diferenţele între state sunt foarte mari. Astfel, populaţia urbană din Grecia, Turcia şi Italia este cea mai nefericită, arată respectivul studiu. La cealaltă extremă se situează nordicii, toate cele 8 oraşe scandinave cuprinse în studiu fiind printre primele 15.
Cercetarea a fost realizată pe baza unui sondaj efectuat în 79 de oraşe europene şi au fost intervievate în total 40.000 de persoane. Întrebările au fost legate de chestiuni precum serviciile publice de sănătate, de transport, nivelul poluării sau imigraţia.
În fruntea clasamentului s-au situat Oslo şi Zurich, 99% dintre cei chestionaţi în aceste oraşe declarându-se mulţumiţi de viaţa de acolo, oraşe urmate de Aalborg, Vilnius şi Belfast. La coada clasamentului se află Istanbul, Atena şi Palermo.
Studiul Comisiei Europene constată şi existenţa unei corelaţii între nivelul de mulţumire al populaţiei şi gradul de securitate în oraşe. Astfel, în timp ce în majoritatea oraşelor europene circa trei sferturi dintre cei intervievaţi afirmă că se simt în siguranţă pe străzi, numai aproximativ jumătate dintre locuitorii din Roma, Marsilia, Istanbul şi Atena au acest sentiment.
Locurile de muncă reprezintă un alt indicator important al nivelului de satisfacţie. Dar numai în 14 dintre oraşele evaluate a existat o majoritate a respondenţilor care au afirmat că acolo găsirea unui loc de muncă este ceva uşor, printre acestea numărându-se Cluj-Napoca, Praga şi Munchen.
„Unele rezultate dau o imagine pozitivă oraşelor europene şi demonstrează că s-au făcut progrese”, comentează pe marginea acestui studiu comisarul european pentru politică regională, Corina Creţu. „De exemplu, în Budapesta şi Cracovia, faţă de anul 2012 avem o creştere cu 20% a numărului celor care au o percepţie pozitivă despre transportul public în oraşul lor”, explică ea.
Totuşi, Corina Creţu menţionează în continuare că alte concluzii ale studiului relevă probleme nesoluţionate, cum ar fi găsirea de spaţii locative la preţuri rezonabile, mai ales în capitalele europene. Cât despre posibilităţile de angajare, „numai într-un oraş din cinci oamenii afirmă că un loc de muncă este uşor de găsit”, subliniază comisarul european.
