La Damasc, armata siriană a continuat bombardamentele masive contra periferiilor controlate de insurgenţi, după cele din ajun în cursul cărora s-au folosit arme chimice, conform surselor opoziţiei. Îngrijorat, Occidentul a cerut reuniunea de urgenţă a Consiliului de Securitate, unde Rusia şi China, aliaţii regimului Bashar al-Assad, au respins acuzaţiile aduse Damascului. Atacul cu arme chimice de
miercuri a făcut peste 1.300 victime.
În timp ce opoziţia siriană acuză regimul Assad că a folosit miercuri arme chimice şi a ucis peste 1.300 de persoane, în majoritate femei şi copii, ea reproşează lipsa de reacţie a ţărilor occidentale. Violenţa atacurilor de miercuri şi acuzaţiile de utilizare a armelor chimice au suscitat un val de reacţii în străinătate. Consiliul de Securitate s-a reunit de urgenţă la sfârşitul zilei, fără a reuşi să ajungă la o declaraţie comună, mulţumindu-se să ceară să „se facă lumină” asupra suspiciunilor de atacuri chimice, Rusia şi China – susţinătorii regimului de la Damasc – opunându-se adoptării unei declaraţii în bună formă. Nici Iranul – aliatul principal al regimului Assad – nu a stat degeaba şi ieri a declarat că guvernul sirian nu poate fi autorul atacurilor chimice având în vedere că deţine supremaţia militară.
În schimb, Franţa a declarat că în cazul în care se confirmă acuzaţiile de folosire a armelor chimice contra civililor de către Damasc, comunitatea internaţională trebuie să răspundă prin forţă. Ministrul francez de Externe, Laurent Fabius, a precizat la un post tv că nu se pune problema de trimitere de trupe în teren şi, dacă ONU nu poate lua o decizie, ar trebui luate „alte decizii”, fără a le preciza. El a reamintit că masacrul de miercuri are loc la „un an şi o zi după celebra frază a preşedintelui Obama despre faptul că utilizarea armelor chimice în Siria ar reprezenta o linie roşie ce nu poate fi trecută”. Fabius a mai subliniat că „trebuie ca ruşii să-şi asume responsabilităţile” şi, dacă se opun prin veto unei reacţii a comunităţii internaţionale, „în acest moment deciziile vor trebui luate în alt mod”. Cum? „Nu voi merge mai departe”, a concluzionat oficialul francez.
În ce priveşte SUA, Washingtonul a cerut un „acces imediat” al ONU la situl atacului chimic la scară largă denunţat de opoziţia siriană, dar a refuzat să vorbească despre o „linie roşie” depăşită de Damasc. În Israel, ministrul Apărării, Moshe Yaalon, a afirmat că a fost cu adevărat un atac cu arme chimice şi nu este „pentru prima oară”. La Londra, ministrul de Externe britanic, William Hague, şi-a exprimat speranţa că aliaţii lui Bashar al-Assad „se vor trezi” şi vor „realiza natura sa criminală şi barbară”, iar cancelarul german Angela Merkel a evocat „o crimă înspăimântătoare”.
Peste 1.300 de morţi
Peste 1.300 de persoane au fost ucise într-un atac cu gaz aparent neurotoxic folosit împotriva zonelor controlate de insurgenţii sirieni la est de Damasc, iar observatorii consideră că ar fi cea mai importantă utilizare a armelor chimice de după Halabja, unde mii de kurzi au fost gazaţi de Saddam Hussein în urmă cu 25 de ani. Guvernul sirian recunoaşte că a lansat o ofensivă majoră în cartiere din jurul Damascului, considerată cea mai importantă de la debutul războiului civil, dar neagă folosirea armelor chimice. Numeroase imagini video difuzate de militanţi sirieni prezintă copii fără viaţă, întinşi la sol, alături de trupuri de bărbaţi care nu prezintă nici o urmă de sânge.
Ancheta ONU dusă în Siria de câteva zile vine prea târziu, iar aria de acţiune este foarte limitată. Acordul între Damasc şi ONU limitează misiunea onusiană doar la Khan al-Assal (în apropiere de Alep), Ataybe, lângă Damasc şi la Homs. Şi, cu toate că „linia roşie” fixată de Barack Obama a fost trecută de mult, nimeni nu vrea să ştie cu adevărat.
Tactică stranie
Toţi actorii sirieni de prim-plan şi toţi susţinătorii sunt de acord asupra unui punct – în timpul războiului civil s-au folosit arme chimice. Pentru analiştii serviciilor secrete americane, aceste atacuri neconvenţionale rămân o problemă ciudată atât în planul scopului căutat, cât şi în planul tacticii folosite. Experţii ONU în arme chimice au sosit la Damasc cu misiunea de a face o anchetă în legătură cu acuzaţiile siriene, britanice, franceze şi americane, potrivit cărora au fost folosite arme chimice în războiul civil, dar sunt şanse mici să lămurească acest mister. Serviciile secrete americane şi ruse au efectuat teste independente asupra eşantioanelor prelevate din mediu şi, potrivit concluziilor lor, în timpul unei lupte din 19 martie, la Khan al-Assal, s-a folosit gaz sarin, redutabil agent neurotoxic. În ancheta agenţilor americani asupra atacului recent de la Adra, există înregistrări video în care o spumă albă apare la gura victimelor, iar pe străzi se văd câini prinşi de convulsii.Dar, spun experţii, în general sarinul nu produce astfel de efecte, însă aceste simptome atipice ar putea rezulta dintr-o tactică folosită de forţele lui Assad – o asociere neobişnuită între armele chimice numite „agenţi antirevolte” şi muniţia tradiţională pe câmpul de luptă. În decembrie, un chimist, fost angajat al regimului sirian, explica la Al Jazeera că această asociere de armament are ca scop în principal crearea unui ansamblu de simptome derutante şi de a disimula originea lor.
Zvonurile privind atacuri cu gaz toxic circulă de la finele lunii decembrie 2012, când martori declarau că au fost folosiţi agenţi chimici în timpul unei ofensive guvernamentale la Homs. În martie, acuzaţiile au crescut ca număr şi credibilitate şi atunci ambasadorul sirian la ONU a susţinut că rebelii sirieni au atacat autorităţile cu astfel de arme şi a invitat organizaţia mondială să trimită o echipă în Siria pentru a examina dovezile pregătite de Damasc. Responsabilii britanici şi francezi au estimat însă că reprezentanţii autorităţilor siriene au fost expuşi la un agent chimic, dar că au fost vizaţi din greşeală de propriile forţe militare. Londra şi Parisul au propus extinderea anchetei la siturile atacate chimic desemnate de insurgenţi şi Ban Ki-Moon a acceptat cererea, dar Siria a refuzat.
