„Din agricultură se câştigă destul de bine la ora actuală, dar unii îşi doresc un câştig mai rapid. Asta n-o spun cu reproş. Şi eu aş dori un câştig mai rapid. Dar din cauza acestei dorinţe perturbă piaţa cu declaraţii stranii şi vor să inducă în eroare consumatorul.
Criteriile sunt calitatea şi preţul. Degeaba i-aş spune unuia să cumpere din patriotism un castravete românesc, dacă ar fi de două ori mai scump sau mai prost. Îl va cumpăra pe cel din Noua Zeelandă”, a arătat el.
Potrivit acestuia, consumatorii nu au cum să verifice traseul unui produs şi să se asigure dacă este exact ceea ce spune producătorul.
„Degeaba i-aş cere eu unui producător român de carne, procesare, ceea ce fac şi eu, să folosească materie primă 100% românească. Imposibil. Nu are de unde s-o ia. Declarativ, pot să mint absolut orice. Degeaba i-aş spune eu unui consumator că ceea ce îi dau eu e de la mine din curte, e bio, e tradiţional, e şi zonă montană, dacă trasabilitatea lipseşte cu desăvârşire…”, a susţinut Minea, conform Agerpres.
El a povestit cum a cunoscut, într-o emisiune, o doamnă îmbrăcată tradiţional în ie, ce vindea sarmale în târguri şi spunea că sunt făcute la ea acasă, din carne de la ea din curte, însă, când a întrebat-o câţi porci are, a răspuns că unul.
„Cumpăra carnea de porc din aceeaşi sursă de unde cumpăr şi eu. Deci era o afacere. Nimeni nu este împotriva afacerii, dar trebuia să spună că este o afacere, nu trebuia să sugereze că e de la ea din curte, crescut cu dragoste”, a afirmat preşedintele Romalimenta.
Minea a mai spus că există ţări unde calitatea produselor este stabilită prin lege.
„E adevărat, datorită pieţei, unele reţete româneşti sunt slabe calitativ, chiar dacă se numesc tradiţionale. Dar unele sunt slabe calitativ datorită cererii şi ofertei de pe piaţă. Dacă românul ar dori să aibă un control asupra reţetei, ceea ce iluzoriu, există ţări unde legislaţia vorbeşte de calitatea la nivelul ţării respective pe grupe de produse, e o chestie clară pe care o putem face şi noi”, a completat el.
