Până la 19 august 1316, Clujul a fost feuda episcopului romano-catolic de Alba Iulia, Petru Monoszlo.
Una dintre figurile controversate ale istoriei româneşti, regele Ungariei, Carol Robert de Anjou, este privită încă cu multă stimă la Cluj. Şi asta pentru că regele francez de pe tronul Ungariei, înfrânt în anul 1330 de către domnitorul valah Basarab I în bătălia de la Posada, a fost cel care a acordat Clujului statutul de oraş liber regesc. Acest statut a fost acordat oraşului printr-un act emis de cancelaria regală la 19 august 1319. Prin acest act, Clujul rupea legăturile de vasalitate cu puternicul episcop romano-catolic de Alba Iulia. De aceea, de-a lungul istoriei, ziua de 19 august 1319 a rămas cunoscută la Cluj drept Ziua Libertăţii. ”Statutul de oraş liber regesc a dat un puternic impuls dezvoltării oraşului. Clujenii au primit dreptul de a circula liber şi de a face comerţ în tot voievodatul Transilvaniei. Practic, după această dată, Clujul a devenit unul dintre cele mai puternice centre urbane ale Transilvaniei”, a declarat istoricul Leonard Horvath.
Care a fost contextul istoric
Începuturile Clujului datează din epoca romană, când o mică aşezare de veterani, Napoca, a luat naştere pe malul Someşului Mic în anul 107, în timpul împăratului Traian. În anul 124, în timpul lui Hadrian, Napoca a devenit aşezare urbană, cu rang de municipiu, iar mai târziu, în timpul lui Marcus Aurelius, oraşul a primit rangul de colonie. După retragerea aurelian, aşezarea a decăzut. Oraşul a fost menţionat din nou în cronici abia în anul 1167, sub numele de Castrum Clus. Clujul a fost devastat în timpul marii invazii mongole din 1241. Regele Ungariei, Ştefan al V-lea, a decis să ofere privilegii coloniştilor germanici care aveau să se aşeze în oraş, lucru petrecut din 1265. Ulterior, în 1275, oraşul a ajuns feuda puternicului episcop romano-catolic de Alba Iulia, Petru Monoszlo. Acesta a susţinut că regele Ştefan al V-lea ar fi dăruit oraşul Cluj episcopiei de Alba Iulia pe patul de moarte, pentru iertarea păcatelor. Timp de 41 de ani, clujenii au luptat pentru eliberarea oraşului din starea de servitute. Acest lucru s-a întâmplat abia în anul 1316, când saşii clujeni au primit statutul de oraş liber regesc din partea francezului Carol Robert de Anjou, rege al Ungariei şi Croaţiei. Acest gest a intervenit în contextul în care Carol Robert de Anjou se confrunta cu rebeliunea fiilor voievodului Transilvaniei, Ladislau Kan. Aceştia controlau puternica cetate a Devei şi valea Mureşului, iar trupele regale au folosit o cale până atunci secundară, valea Crişului Repede, pentru a invada inima Transilvaniei. Carol Robert de Anjou avea nevoie de ajutorul clujenilor pentru a întări această cale de comunicaţie cu regatul Ungariei, iar clujenii l-au sprijinit până la capăt pe regele care le-a redat libertatea.
Ironia sorţii
Ziua Libertăţii este sărbătorită la Cluj în cadrul Zilelor Culturale Maghiare. Practic, comunitatea maghiară a ”confiscat” acest simbol al oraşului, la fel cum a făcut şi cu biserica romano-catolică Sfântul Mihail, ridicată de saşii clujeni, ori cu regele român al Ungariei, Matia Corvin. Ca o ironie a sorţii, obţinerea statutului de oraş liber regesc, acordată de un reprezentant al ramurii de Neapole a familiei franceze de Anjou, a fost meritul germanilor din Cluj, în timp ce maghiarul Peter Monoszlo a fost cel care a aruncat oraşul în lanţurile servituţii medievale.
