Creditele ipotecare vor deveni inaccesibile românilor fiindcă avansul va creşte la 30%. Aceasta este viziunea BCR în ceea ce priveşte efectele legii „Banca ia casa, scapi de datorii”. „O speculaţie”, spune iniţiatorul legii, avocatul Gheorghe Piperea, care arată că statul ar trebui să iniţieze un program de creditare directă a tinerilor.
Proiectul de lege prin care cei care nu-şi mai pot plăti ratele ar urma să treacă imobilul ipotecat în proprietatea băncii continuă să nemulţumească mediul bancar din ţara noastră. Pentru a avertiza asupra posibilelor efecte ale Legii dării în plată, BCR a realizat o analiză care arată că doar 1 din 10 clienţi are posibilitatea să prezinte un avans de peste 30% din valoarea imobilului, numărul de clienţi eligibili se va reduce cu 60% în următorii cinci ani, de la 270.000 de clienţi la 110.000. “Programul Prima Casă va dispărea, considerând situaţia efectivă în care garanţia statului devine nulă, conform prevederilor actuale ale Legii Darea în Plată, iar, fără garanţia statului, instituţiile financiar-bancare nu vor mai putea oferi facilităţile de avans scăzut şi dobândă redusă”, consideră analiştii de la BCR.
Astfel, volumul finanţărilor imobiliare intermediate de instituţiile financiar-bancare se va reduce pe o perioadă de 5 ani de la aproximativ 50 miliarde de lei la aproximativ 15 miliarde de lei. Analiştii BCR estimează că Legea dării în plată, în forma sa curentă, va distorsiona semnificativ piaţa imobiliară, permiţând unui număr restrâns de deţinători de lichidităţi semnificative avantajul inechitabil de a profita de scăderea preţurilor imobiliare şi a face investiţii speculative, cu risc 0, beneficiind de prevederile legii pentru a ceda, fără restricţii, imobilele către băncile creditoare, în cazul în care investiţiile nu aduc randamentul scontat. BCR mai adaugă că barierele create de Legea dării în plată, în forma sa curentă, vor avea un impact puternic negativ în special în rândul tinerelor familii, considerând condiţiile de locuit din România cele mai precare din UE, conform Eurostat.
Avocatul Gheorghe Piperea, iniţiatorul acestei legi, spune că analiza BCR este „o speculaţie, și nu un studiu credibil”. „Având în vedere că BCR se opune legii dării în plată, ar trebui să se abţină de la astfel de «studii», pentru că demersurile lor nu pot fi considerate obiective şi nici credibile. Pe de altă parte, dacă ar fi real, aş spune că asta este o veste bună pentru toată lumea. Tinerii, care la debutul în viaţă şi în profesie au venituri reduse, ar fi feriţi de riscurile unui credit care s-ar putea să-i ţină captivi 40 de ani, iar băncile vor fi ferite de credite riscante, acordate doar în considerarea valorii imobilului, şi nu a veniturilor viitoare ale debitorilor”, a precizat, pentru România liberă, Gheorghe Piperea.
Acesta susţine că studiul este contrazis de existenţa Programului Prima Casa. „Câtă vreme este în derulare un astfel de program, creditele vor fi uşor de acordat. Dacă BCR nu mai vrea acest program, poate că vor vrea băncile concurente”, arată avocatul. Piperea este de părere că statul român ar face o afacere mult mai bună dacă ar continua acest program de ajutorare a băncilor ca un program de creditare directă a tinerilor, printr-o autoritate de genul Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe, acest mecanism fiind reglementat şi în SUA, unde autorităţi dau credite sau garantează credite ipotecare.
Se scumpesc produsele bancare?
Cu cât ar urma să scadă veniturile băncilor şi dacă, pentru a-şi acoperi pierderile ca urmare a scăderii volumul creditelor ipotecare, acestea ar urma să scumpească anumite produse? Reprezentanţii BCR ne-au răspuns că nu s-au făcut astfel de estimări, ci doar simulări în ceea ce priveşte efectele în rândul consumatorilor. În schimb, analistul economic Aurelian Dochia spune că este puţin probabil ca băncile să scumpească anumite produse deoarece este o concurenţă mare între instituţiile financiar-bancare.
„Nimeni nu vrea să-şi piardă clienţii într-un moment aşa de dificil. Nu este o soluţie să crească comisioanele sau marjele de dobânzi, dar este evident că se vor revizui condiţiile de acordare a creditelor, în special a celor ipotecare. Dincolo de impactul imediat al acestei legi asupra creditelor ipotecare, există şi un semn de întrebare asupra riscului legislativ din România. Poate apărea o iniţiativă legislativă similară şi în ceea ce priveşte creditele de consum. Astfel, toate costurile de creditare vor creşte, dar nu din cauza recuperării pierderilor băncilor”, arată Dochia.
Acesta consideră că, odată ce legea va intra în vigoare, activitatea băncilor se va restrânge foarte mult, iar unele bănci nu vor putea să facă faţă şi, probabil, din 40 de bănci câte sunt acum vor mai rămâne 20 în câţiva ani de zile. Băncile mai puternice vor prelua clienţii altor bănci şi astfel vor reuşi să supravieţuiască pe piaţă.
Iar Gheorghe Piperea susţine că „băncile se vor axa pe sursa cea mai comodă de profit – împrumutul dat statului sau autorităţilor locale şi, probabil, câştigurile din dobânzile la depozite pe care le plăteşte BNR, mult mai mari decât în UE. Însă, în condiţiile în care oricum creditul dat companiilor este la minimum istoric, a renunţa la creditul dat populaţiei ar fi un gest sinucigaş. Eu, personal, nu cred că se va întâmpla ca vreo bancă să renunţe la astfel de credite. În prezent, sunt în derulare credite date populaţiei de peste 108 miliarde lei, din care peste 55% sunt credite ipotecare. Cu lichidităţile e ca şi când ai avea ploaie continuu timp de 4 luni – dacă nu există canale prin care apa să se deverseze controlat şi eficient, atunci vine inundaţia”.
