-2.2 C
București
duminică, 24 noiembrie 2024
AcasăSpecialCum sprijină statul românii din Balcani

Cum sprijină statul românii din Balcani

Bucureştiul alocă de 15 ori mai mulţi bani minorităţilor din România decât românilor din afara ţării, susţin reprezentanţii acestora din urmă, care acuză “disproporţia flagrantă” şi discriminarea cu care sunt trataţi.

Preşedintele executiv al Fundaţiei Naţionale a Românilor de Pretutindeni (FNRP), Eugen Popescu, a declarat, la Universitatea de Vară de la Izvoru Mureşului, că statul român alocă fonduri de aproximativ 15 ori mai mari minorităţilor naţionale din România decât românilor din afara frontierelor.

Potrivit lui Popescu, preluat de Mediafax, situaţia înfăţişează „o disproporţie flagrantă“ şi o „discriminare financiară“.

Preşedintele FNRP a explicat că, anual, statul român alocă celor două milioane de cetăţeni români de alte naţionalităţi din România aproximativ 30 de milioane de euro, din care în jur de 22 de milioane de euro minorităţii maghiare, în vreme ce pentru cei zece milioane de români care trăiesc în afara graniţelor ţării sunt repartizate din bugetul naţional circa două milioane de euro.

Potrivit acestuia, ţările unde românii sunt minoritari au alocări zero pentru comunităţile româneşti care trăiesc pe teritoriile lor.

„Trebuie să încercăm să echilibrăm lucrurile în ceea ce priveşte bugetul alocat românilor de pretutindeni. Minorităţilor naţionale din România, adică celor aproximativ două milioane de cetăţeni români minoritari din România, li se alocă anual circa 30 de milioane de euro, excluzând aici costurile cu educaţia, de exemplu a minorităţii maghiare, deci acelea sunt peste 30 de milioane de euro. Ei bine, pentru cele zece milioane de români din afara frontierelor a fost alocat un buget de două milioane de euro. Acest lucru nu este posibil, este o disproporţie flagrantă, este – eu nu mă feresc să o spun – o discriminare financiară a acestor români şi nu este posibil ca statul român să meargă în continuare aşa. Trebuie să mai spun că statele unde trăiesc români alocă zero bani, Bulgaria zero, Serbia zero, Albania zero, Grecia nici nu-i recunoaşte, Ucraina, nimic”, a spus Eugen Popescu, citat de Mediafax.

Preşedintele FNRP s-a folosit de prezenţa deputaţilor şi a senatorilor la Izvoru Mureşului pentru a transmite acest mesaj Parlamentului şi Guvernului României, dar în special Ministerului de Finanţe, care, „de fiecare dată, atunci când este vorba despre bugetul acordat românilor de pretutindeni, are mari, mari comentarii şi mari rezerve“.

Eugen Popescu susţine că este nevoie ca bugetul alocat românilor de pretutindeni să crească „pentru ca lucrurile să meargă bine în comunităţile româneşti“, el trebuind să fie „direct proporţional cu bugetul alocat minorităţilor naţionale din România“, astfel încât să le permită românilor din afara graniţelor să dezvolte instituţii care să le păstreze identitatea naţională.

Fundaţia Naţională pentru Românii de Pretutindeni este unul dintre organizatorii celei de-a XI-a ediţii a Universităţii de Vară de la Izvoru Mureşului, alături de Centrul Cultural Topliţa, Centrul European de Studii Covasna – Harghita din Sfântu Gheorghe, cu sprijinul Departamentului Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni (DPRRP) şi al Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei.

La manifestare participă aproximativ o sută de persoane, lideri ai organizaţiilor româneşti din jurul frontierelor ţării şi din Balcani (Bulgaria, Serbia, Ungaria, Ucraina, Albania), dar şi din Diaspora românească (Italia şi Franţa), precum şi o delegaţie din Republica Moldova.

Din România, au fost invitaţi parlamentari din tot spectrul politic, precum şi miniştri.

Moldovenii pot cere unirea

La evenimentul organizat de FNRP la Izvoru Mureşului a participat ieri şi preşedintele Traian Băsescu, context în care şeful statului a afirmat că marea majoritate a populaţiei Republicii Moldova nu vrea unirea cu România, însă moldovenii pot cere unirea şi o vor avea. Băsescu a făcut o declaraţie similară şi la Chişinău, în urmă cu circa trei săptămâni.

Preşedintele nu a ocolit nici situaţia minorităţilor din Serbia şi Ucraina, considerând că ambele ţări „mai au paşi mulţi de făcut pentru a ajunge la a fi definite ca state democratice“.

Cele mai citite

Cum să votezi corect la primul tur al alegerilor prezidențiale: reguli și situații de invalidare a voturilor

Pe buletinul de vot sunt înscriși 14 candidați, iar ștampila „VOTAT” trebuie aplicată corect Alegătorii care se prezintă la urne în primul tur al alegerilor...

România votează: 18 milioane de cetățeni înscriși pentru alegerile prezidențiale din 24 noiembrie

Actualizările sunt gestionate de primari sau de persoane desemnate prin dispoziție legală Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a anunțat că numărul total al alegătorilor înscriși în...

Alegerile prezidențiale 2024: Peste 45.000 de angajați MAI, mobilizați pentru primul tur de scrutin

Cătălin Predoiu a cerut sancționarea fermă a oricărei încercări de cumpărare de voturi sau mită electorală Duminică, la primul tur al alegerilor prezidențiale, peste 45.000...
Ultima oră
Pe aceeași temă