În ziarele de marţi citim despre cine ar trebui să suporte costurile necesare pentru decontaminarea solurilor toxice, dar şi despre problemele care rămân de rezolvat, după demiterea şefului ANAF, Gelu Diaconu.
Adevărul scrie despre suma de bani necesară pentru decontaminarea solurilor toxice, care poate ajunge la peste 8,4 miliarde de euro şi cine va suporta costurile.
„Operaţiunile de decontaminare pentru un sit contaminat se ridică la peste şase milioane de euro – 20.000 de euro pentru actualizarea evaluării de impact şi risc, şi alte şase milioane pentru lucrările propriu-zise de decontaminare. În total, cheltuielile se vor ridica la 1,264 miliarde de euro, conform estimărilor Guvernului incluse în Strategia Naţională. Apoi, cheltuielile pentru testarea celor 1.183 de situri potenţial contaminate se ridică la 47,32 miliarde de euro – câte 40.000 de euro pentru fiecare sit. Dacă acestea se vor dovedi a fi contaminate, atunci pentru fiecare dintre ele va fi nevoie de câte 6 milioane de euro, adică până la 7,14 miliarde de euro. Strategia Naţională îşi propune să clarifice şi cine trebuie să suporte aceste costuri. Din punctul de vedere al proprietarilor, aceste situri contaminate şi potenţial contaminate sunt împărţite în trei categorii: situri privatizate, situri în proprietatea statului şi situri orfane/abandonate, care nu au un proprietar legal şi pe care a fost abandonată activitatea industrială. În general, siturile orfane sunt foste obiective industriale – fabrici, instalaţii, depozite – care au aparţinut anterior statului şi care se află acum într-o stare precară, se arată în Strategie. Însă nu proprietarul actual este cel care trebuie să suporte costurile pentru testarea siturilor pontenţial contaminate şi curăţarea celor contaminate. Strategia aminteşte şi conceptul „poluatorul plăteşte”. Principiul nu este însă stabilit şi prin lege, regulile în acest sens urmând a fi elaborate. Acest concept a fost inclus în alte două hotărâri de guvern, ambele din anul 2007. Practic, acest principiu presupune ca toate cheltuielile pentru remedirea acestor situri contaminate revin celui care le-a poluat. „Poluatorul are obligaţia de a suporta costurile măsurilor de refacere a mediului geologic al siturilor contaminate şi al ecosistemelor terestre”, se arată în Strategie. Totodată, se menţionează faptul că principiul „poliatorul plăteşte” este punctul de plecare al Strategiei adoptate”, scrie Adevărul.
Din Evenimentul Zilei aflăm ce a rămas de rezolvat după plecarea lui Gelu Diaconu de la conducerea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF).
„Unul din plusurile mandatului lui Diaconu este că încasările au crescut. De exemplu, în ianuarie, veniturile bugetare au depășit cu 14% planul inițial al ANAF. Creșterea de încasări, obținută și în urma unor controale în rândul micilor contribuabili, care au condus la unele abuzuri ale Fiscului, a fost principalul paravan în spatele căruia s-a ascuns Diaconu de fiecare dată când a fost vorba despre faptul că lipsesc cazurile de mare evaziune. Gradul redus de recuperare a prejudiciilor din dosarele penale a fost o altă mare neîmplinire a mandatului lui Diaconu, care i-a atras acestuia criticile DNA. Într-un interviu acordat recent economica.net, Diaconu recunoștea că s-a încasat prea puțin. O altă mare neîmplinire este legată de controlul marilor averi. De abia după trei ani de mandat a existat un caz în care, un român cercetat de Fisc ar fi achitat 2,5 milioane de lei în contul impozitului pe veniturile suplimentare nedeclarate. În total, 10 români cu averi de peste 20 milioane de lei erau cercetați de Fisc”, scrie Evz.
HotNews scrie despre Ministerul Comunicaţiilor care luptă în instanță pentru suspendarea unei plăţi de peste 22 milioane de euro pe licențe Microsoft.
„Ministerul pentru Societatea Informațională (MSI) a formulat recurs, în data de 11 februarie din acest an, împotriva deciziei Tribunalului București din 13 noiembrie 2015, care i-a respins cererea de suspendare a plății sumei de peste 11 milioane de euro pentru licențe Microsoft. Sumă reprezenta tranșa pe anul 2014 aferentă unui act adițional încheiat în anul 2013 la un acord cadru din anul 2009, în timpul Guvernului Boc 1 (PD-L + Alianță PSD-PC). Într-un alt dosar, din 24 decembrie 2015, MSI cere și suspendarea plății tranșei pe 2015 la acest contract, tot de peste 11 milioane de euro”, scrie HotNews.
Din Wall Street aflăm cum vor evolua preţurile apartamentelor din Capitală anul acesta.
„Prețurile de vânzare vor crește în acest an, în zonele semicentrale, centrale și de nord ale Capitalei, cu aproximativ 2-5% atât pentru apartamentele noi, cât și pentru cele vechi. În zonele de est, sud și vest, prețurile de vânzare pentru apartamentele vechi vor scădea cu aproximativ 2%, în vreme ce prețurile de vânzare pentru apartamentele noi din aceste zone vor stagna. Astfel, ținând cont de cifrele comunicate de către INS aferente primelor nouă luni din 2015 și de situația existența pe șantiere la finalul anului trecut, 2015 va depăși anul de vârf 2008 în materie de livrări de noi unități. De asemenea, având în vedere proiectele care se dezvoltă în acest moment, dar și pe cele care se vor lansă în perioadă următoare, 2016 ar trebui să fie un an cu un volum mai ridicat de livrări noi comparativ cu anul anterior”, informează Wall Street.
În ZF aflăm care sunt veniturile cele mai mari încasate de o persoană fizică, în 2014.
„Cel mai mare venit obţinut de o persoană fizică în 2014 a fost de 19,97 milioane de lei brut (adică circa 1,6 milioane de lei brut pe lună), obţinut în Bucureşti de o persoană cu profesie liberă, categorie în care intră avocaţii, auditorii financiari, consultanţii fiscali, contabilii, farmaciştii, medicii, notarii sau traducătorii.Pe locul doi în topul celor mai mari venituri în 2014 se află un liber-profesionist din Timiş care a încasat 16,8 milioane de lei în 2014, urmat de o persoană fizică din Teleorman, care a încasat 15 milioane de lei din venituri comerciale.De altfel, 13 dintre cele mai mari 20 de venituri obţinute de persoane fizice în 2014 sunt venituri comerciale, în această categorie intrând veniturile din comerţ şi din prestări de servicii, altele decât cele din profesii libere”, scrie ZF.
În Prosport citim despre victoria echipei Steaua, în meciul cu Concordia Chiajna.
„Steaua a reuşit să îşi sublinieze cum nu se poate mai bine intenţiile de a ajunge din urmă Astra Giurgiu în lupta pentru titlu din acest sezon. Echipa antrenată de Laurenţiu Reghecampf a obţinut o victorie clară la Chiajna, acolo unde Concordia a fost învinsă cu 2-0 după golurile marcate în prima repriză de Fernando Varela şi de Jugurtha Hamroun. Ambele pase de gol au fost date de Nicuşor Stanciu, cel mai bun fotbalist de pe teren, cel pe care Reghecampf l-a scos din zona de confort şi pe care l-a făcut să strălucească într-un sistem 4-1-4-1 diferit faţă de ceea ce a jucat mijlocaşul la Steaua până acum. Ochii fanilor campioanei au fost aţintiţi în acest meci şi pe evoluţia lui Ciprian Marica, cel care a debutat oficial pentru Steaua, dar şi pe prestaţia apărării, una care nu pare să fie într-o formulă finalizată. ProSport prezintă trei lucruri despre noua faţă a Stelei după victoria cu 2-0 împotriva Chiajnei”, scrie Prosport.
În Gazeta Sporturilor citim despre jucătoarea Simona Halep, care acuză presiunea din România.
„Simona Halep va juca în această săptămână la turneul de la Dubai împotriva învingătoarei dintre Ana Ivanovici și Daria Gavrilova, însă românca se plânge de fanii români.„În țara mea toți îmi spun că trebuie să câștig toate meciurile, dar nu sunt un robot. Sunt o fată normală și o jucătoare normală. Am suișuri și coborâșuri. Pot câștiga un meci important, dar la fel de ușor pot pierde un meci. Acum mă concentrez pe ceea ce am de făcut. Vreau doar să joc așa cum pot mai bine. Încerc să nu mă gândesc la ce spun oamenii despre rezultatele mele sau despre jocul meu. Am învățat să joc fără presiuneatunci când trebuie să-mi apăr un trofeu sau puncte”, potrivit GSP.
