Controversa stârnită de ordinul Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), cu privire la evacuarea sediilor în care funcționeză televiziunile din trustul Intact, a fost relatată în The New York Times, care citează Associated Press, informează Agerpres.
Astfel, The New York Times titrează, joi: „Premierul român apără inițiativa de evacuare a unui post de televiziune”.
Premierul Dacian Cioloș a declarat, la finalul dezbaterii din plenul Senatului, care a avut loc miercuri, că tratează cazul evacuării sediilor trustului Intact „cu bună credință”. „Ca să fie clar că am continuat și continuăm să căutăm soluții care să asigure dreptul la liberă exprimare, în litera legii”, a mai spus Cioloș. Tototdată, el a precizat că „a condamnat și condamnă” modul în care ANAF a acționat.
„Aceste reflexe trebuie să dispară nu doar de la ANAF, ci de la toate instituțiile care lucrează cu cetățenii”, a mai spus el.
Dacian Cioloș a atras atenția că este o diferență între modul în care inspectorii Fiscului au acționat și faptul că instituția a acționat în spiritul legii.
Citește și: UPDATE: Cioloș, în Parlament: Suspendarea licenței de emisie a unui post de televiziune ține doar de CNA
„Domnule prim-ministru, sentimentul general pe care lumea îl are – şi nu numai lumea de la noi, ci lumea în general – este că unei televiziuni care este incomodă, neobedientă, nealiniată i se pune pumnul în gură. În politică lucrăm mai mult cu percepţii decât cu realităţi. Vreau să aveţi în vedere întreprinderea unor acţiuni în concordanţă cu principiile statului de drept. Aici aveţi în vedere temeiurile la care v-aţi referit, dar, în acelaşi timp, trebuie să vă uitaţi şi la prevederile Constituţiei, care este legea supremă. Nu lăsaţi impresia că România devine un stat poliţienesc sau un stat de drepţi”, a afirmat Tăriceanu.
Totodată, el a adăugat că acţiunea de silire a acestor societăţi de televiziune de a evacua sediul în cinci zile este în fapt o acţiune de suprimare a libertăţii de exprimare.
„Putem să vorbim foarte mult despre temeiurile legale, despre modul cum s-au derulat procedurile, despre modul în care funcţionează instituţiile din subordinea Guvernului, dar realitatea rămâne şi nu putem accepta un abuz cu temei legal care are drept consecinţă limitarea sau suprimarea libertăţii de exprimare, mai ales în statul de drept”, a adăugat Tăriceanu.
Citește și: Scandal în Senat: Cristiana Anghel, dată afară din plen
Și Klaus Iohannis a reacționat cu privire la controversa evacuării Antenelor. El a fost criticat, dur, pe pagina sa de Facebook, după ce, miercuri, a afirmat că abordarea ANAF în cazul televiziunilor Antena Group este „heirupsită” și „nepotrivită”. Astfel, un număr mare de persoane a decis să dea unfollow paginii de Facebook a președintelui, în timp ce alte persoane i-au lăsat comentarii dure.
„În primul rând, cred că libertatea de exprimare în media nu poate fi suprimată pentru banale motive administrative. În al doilea rând, această abordare heirupistă a ANAF mi se pare cel puţin nepotrivită, dacă nu discutabilă”, a mai spus șeful statului.
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a transmis, joi, că declarațiile făcute de reprezentanții politici, în contextul controversei privind evacuarea sediilor Antenelor, riscă să afecteze independența și prestigiul justiției din România, „prin deviere de la principiile statului de drept”.
Astfel, CSM avertizează că dezbaterea publică, precum şi mesajele publice ale reprezentanţilor puterii Executive şi Legislative, începând cu preşedintele şi premierul României, preşedintele Senatului, parlamentari cu vocaţie de formatori de opinie şi importanţi reprezentanţi ai presei scrise şi audiovizuale conţin „aprecieri de natură a pune sub semnul precarităţii o procedură judiciară ce se constituie, prin lege, ca parte a procesului penal, şi anume executarea hotărârii judecătoreşti”, se precizează într-un comunicat de presă remis redacției.
Imobilele în care îşi desfăşoară activitatea posturile de televiziune Antena 1 şi Antena 3 trebuie evacuate în termen de cinci zile, în urma notificării primite, luni, de la Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Bucureşti, care pune în executare sentinţa penală din 2013, rămasă definitivă.
În august 2014 Curtea de Apel Bucureşti i-a condamnat definitiv, în dosarul privatizării Institutului de Cercetări Alimentare (ICA), pe Dan Voiculescu la 10 ani de închisoare, pe Gheorghe Mencinicopschi, fost director ICA, la opt ani, pe Sorin Pantiş, fost ministru, la şapte ani de închisoare, şi pe Corneliu Popa, fost director al Agenţiei Domeniilor Statului, la opt ani de închisoare.
Citește și: Reacția CSM, în cazul evacuării Antenelor
