Capitala turcă a fost din nou lovită de un atentat comis miercuri seară, când o maşină-capcană a explodat alături de un autobuz militar, parte a unui convoi ce transporta militari ce oprise la semafor, în partera administrativă a orașului Ankara, în apropierea sediilor Parlamentului, Guvernului şi clădirilor ce aparţin forţelor armate turce. Au fost ucise 28 de persoane şi au fost rănite alte 61. Explozia, care s-a auzit în întreaga Ankară, a provocat panică şi haos în capitala turcă.
O nouă dramă într-o ţară zguduită de câteva luni de violenţa jihadistă şi reluarea conflictului kurd. În urmă cu patru luni, un precedent act terorist comis contra unei manifestaţii paşnice pro-kurdă a tinerilor a făcut 103 morţi în faţa gării centrale. De atunci, Ankara este plasată în stare de alertă. Luna trecută, 11 persoane au fost ucise când un kamikaze s-a detonat într-un centru turistic al celui mai mare oraş al Turciei, Istanbul. Atacurile din Istanbul au fost imputate organizaţiei Statul Islamic.
Noul atentat a avut loc în plin centrul Ankarei, în apropierea pieţii Kizilay, în timp ce convoiul se oprise la semafor. Pentru moment atentatul nu a fost revendicat dar preşedintele turc, Recep Tayyip Erdogan a lansat deja miercuri seara o ameninţare cu represalii. Atacul sângeros a determinat amânarea vizitei în Azerbaidjan a preşedintelui Erdogan şi cea la Bruxelles a premierului Davutoglu.
PKK respinge acuzaţiile
Premierul Davutoglu a acuzat Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK) şi miliţiile kurde din Siria (YPG) că sunt la originea atentatului şi 9 suspecţi au fost arestaţi. „Numele autorului atacului este Salih Necar, născut în 1992 în oraşul Amuda, în nordul Siriei (…) Organizaţia teroristă şi YPG au comis în comun acest atac” a insistat şeful guvernului turc. Cele două organizații au reacţionat imediat şi au dezminţit orice implicare în atentat. ”Nu ştim cine l-a comis, dar poate fi o ripostă la masacrele Turciei în Kurdistan”, a declarat responsabilul PKK.
O bombă a explodat, miercuri, prin telecomandă şi a lovit forţele de securitate care se aflau într-un vehicul militar pe o rută ce leagă Diyarbakir în districtul Lice. Şase militari au murit şi unul este grav rănit.
Atentatul din Ankara intervine în timp ce artileria turcă bombardează de peste cinci zile poziţiile de la frontiera turco-siriană deţinute de miliţiile kurde din Siria, care au profitat de ofensiva forţelor regimului de la Damasc în provincia Alep (nord) susţinută de aviaţia rusă pentru a prelua controlul unor noi teritorii. Miercuri, „sub supervizarea autorităţilor turce”, circa 500 de rebeli sirieni au traversat frontiera turcă pentru a merge la Azaz, în provincia Alep, în nordul Siriei, pentru a întări insurgenţii faţă de progresia forţelor kurde”, a declarat Observatorul sirian pentru drepturile omului (OSDH). Turcia acuză Partidul de uniune democratică (PYD) şi Unităţile de protecţie a poporului (YPG), miliţiile sale, că sunt organizaţii „teroriste” apropiate de PKK. Cemil Bayk, un comandant al PKK a declarat presei că Partidul Muncitorilor din Kurdistan nu este direct responsabil de atentatul din Ankara, dar a adăugat că atacul este posibil să aibă legătură cu operaţiunile recente ale armatei turce în sud-estul Turciei, cu majoritate kurdă.
Guvernul turc a acuzat aliaţii săi occidentali, în special SUA, pentru refuzul lor de a desemna kurzii sirieni din PYD şi aripa armată GPJ ca organizaţie teroristă. Câteva ore după atentatul din Ankara, aviaţia turcă a bombardat obiective ale Partidului Muncitorilor din Kurdistan în Irak.
