Crearea unui pasaj rutier în faţa Casei Presei nu ar face decât să mute ambuteiajele de la intrarea în oraş către zona sa centrală, susţine societatea civilă.
Pasajul rutier subteran dorit de Primăria Capitalei la Piaţa Presei Libere este inutil, consideră ONG-urile, care invocă, printre altele, argumente legate de mediu, trafic şi costuri, în timp ce municipalitatea susţine contrariul, arătând că proiectul rezolvă problema circulaţiei în nord. „Suntem, fără discuţie, împotrivă. Faptul că (pasajul – n.r.) nu face decât să aducă mai multă poluare aerului, distrugând inclusiv spaţiul verde existent, ne face să nu avem ce să discutăm. Gradul de sănătate al bucureştenilor este execrabil şi, cu creşterea traficului şi cu distrugerea spaţiilor verzi, va fi «la superlativ»“, a declarat, potrivit Mediafax, Nicolae Rădulescu Dobrogea, reprezentant al organizaţiei Eco Civica, la dezbaterea publică susţinută la Primăria Bucureştiului.
La rândul său, vicepreşedintele organizaţiei, Dan Trifu, a arătat că realizarea acestui pasaj încurajează traficul spre centrul Bucureştiului, lucru ce a dus la monitorizarea Capitalei de către organisme internaţionale, din punct de vedere al calităţii mediului.
„Cu fiecare pasaj pe care îl facem, coada de maşini se mută spre centru. Cu cât este mai promovat traficul pe această direcţie, cu atât liniile RATB de acolo sunt mai goale. Deci pierdem de două ori. Avem şi poluare, avem şi linii nerentabile ale RATB“, a menţionat Trifu.
Un alt reprezentant al societăţii civile a arătat că pasajul este inutil deoarece în zonă nu există blocaje majore ale circulaţiei în comparaţie cu alte capitale europene.
„Pasajul agresează patrimoniul, fiind compromise valoarea de arteră a bulevardului Kiseleff şi perspectiva către Arcul de Triumf, şi agresează mediul, pentru că propune defrişarea plantaţiei înalte de pe Kiseleff“, a declarat Roxana Wring, reprezentanta Asociaţiei Pro.Do.Mo.
ONG-urile susţin că, în plus, nici nu există bani pentru realizarea proiectului, iar deschiderea unui nou şantier, simultan cu cele din alte zone, nu este benefică pentru Bucureşti. „Suntem contra pentru că nu sunt fonduri să deschidem alt şantier pe care să-l ţinem în lucru patru-cinci ani. Şi, de fapt, nu e tocmai util, pentru că e vorba de 180 de secunde de aşteptare la semafoare, pe care ni le asumăm şi nu trebuie să plătim 18 milioane de euro“, a declarat Irina Zamfir, reprezentantă Active Watch.
Un singur sens
Pe de altă parte, reprezentanţii Primăriei susţin utilitatea pasajului. „Este un proiect care rezolvă problema din nodul de circulaţie din Piaţa Presei Libere, atât pentru etapa actuală, cât şi pentru etapa viitoare, când Bulevardul Poligrafiei se va dezvolta până în zona Şoselei Odăii şi va conecta, practic, zonele de dezvoltare din Otopeni şi Mogoşoaia“, a precizat şeful Direcţiei de Infrastructură şi Sistematizarea Circulaţiei din Primăria Capitalei, Ion Dedu.
Reprezentantul municipalităţii a mai arătat că a fost propusă o soluţie care afectează la minimum zona, acest pasaj urmând să aibă doar un sens de mers, cu două ieşiri, respectiv către bulevardele Kiseleff şi Expoziţiei.
Arhitectul-şef al Capitalei, Gheorghe Pătraşcu, s-a exprimat, de asemenea, în favoarea construcţiei, precizând că a acordat avizul pozitiv deoarece proiectul a fost făcut astfel încât „esteticul zonei“ să fie minimum afectat.
„Analiza făcută pentru construcţia acestui pasaj spune că este util şi necesar; din punct de vedere al efectului este pozitiv, din punct de vedere al mediului este pozitiv, pentru că elimină noxele maşinilor blocate în aşteptare, iar din punct de vedere estetic zona este minimum afectată. El este făcut foarte atent, astfel încât să distrugă cât mai puţin aspectul estetic, este lateral bulevardului Kiseleff, şi nu central pe această arteră”, a explicat Pătraşcu.
În ceea ce priveşte costurile de realizare, Ion Dedu a precizat că se vor ridica la 18 milioane de euro, municipalitatea având asigurată, în bugetul pe 2013, suma necesară începerii lucrărilor, termenul de finalizare a acestora fiind de 18 luni.
Proiectul a fost blocat timp de patru ani de organizaţiile neguvernamentale care au contestat Planul Urbanistic Zonal (PUZ), refăcut de trei ori din acest motiv.
