Răspândirea virusului Zika ar putea fi conectată cu creșterea temperaturilor la nivel global. Dacă între 1968 și 2007 s-au înregistrat numai 14 cazuri, în Brazilia s-au îmbolnăvit numai anul trecut peste 1,5 milioane de persoane. Virusul face ravagii acum în Columbia și Polinezia Franceză, dar a fost detectat în nu mai puțin de 15 țări din America Latină.
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a lansat un avertisment în 2015 asupra numărului mare de cazuri de îmbolnăviri cu Zika. La fel ca febra Dengue și Chikungunya, ambele infecții tropicale, Zika se transmite prin pișcături de țânțari. Deși în 70% din cazuri infecția se manifestă prin simptome clasice de gripă, însoțite uneori de erupții cutanate sau conjunctivită, se bănuiește că virusul Zika cauzează malformații ale fetușilor și alte complicații neurologice dacă infectează femeile însărcinate.
Experții susțin că o combinație de mai mulți factori provoacă răspândirea acestei boli: încălzirea globală, urbanizarea și mobilitatea populației. Dacă în ultimii ani media temperaturilor la nivel global a crescut relativ constant, la fel s-a întâmplat cu populația și urbanizarea. În țările în curs de dezvoltare, precum Brazilia sau Mexic, oamenii se mută de la țară la oraș în mare viteză, însă centrele urbane nu sunt întotdeauna pregătite să îi primească. Dezvoltarea precară a infrastructurii, clima tropicală și gradul scăzut de igienă și asistență medicală sunt numai o serie de factori care răspândesc această boală. Rezervoarele de apă din apropierea zonelor locuite sau, uneori, aflate chiar pe acoperișurile caselor, sunt locuri în care țânțarii din specia Aedes aegypti și țânțarii tigru (Aedes albopictus) se înmulțesc.
În mod normal, virusul, odată intrat în contact cu țânțarii, are nevoie de 10 zile pentru a se dezvolta, perioadă mai lungă decât viața insectelor, astfel că circuitul se întrerupe. Însă temperaturile tot mai mari grăbesc atât dezvoltarea virusului, cât și metabolismul țânțarilor, care ajung mai repede la maturitate.
Țânțarii se dezvoltă într-un climat cald și umed, dar teritoriile lor s-au extins în ultimele decenii deoarece temperaturile cresc constant, iar populația umană este nu doar în creștere, ci și tot mai mobilă. Populația mondială s-a triplat în ultimii 60 de ani, iar acum peste jumătate trăiește în orașe, față de numai o treime în anii ’50. Practic, numărul de cazuri crește proporțional cu populația. Urbanizarea precară nu este singura cauză a răspândirii acestor viruși, ci și comerțul la nivel global. Specialiștii au obervat ca virusul se răspândește de pe un continent pe altul datorită comerțului cu cauciucuri second-hend, deoarece țânțarii își depun ouăle în interiorul anvelopelor în care s-a adunat apă. Cu alte cuvinte, virusul se exportă odată cu mărfurile.
Febra Dengue, boala oaselor „rupte“
O altă boală infecțioasă asemănătoare cu Zika este febra Dengue. Virusul este transmis de la țânțar la om și se manifestă prin stări de oboseală însoțite de febră, migene, iritații ale pielii și dureri de articulații. Dacă cel infectat are un sistem imunitar slăbit, boala poate cauza decesul. Pentru că momentan nu s-a dezvoltat un vaccin pentru prevenirea acestei boli, singura metodă eficientă de prevenire este protecția împotriva mușcăturilor de țânțari. În Mexic s-au înregistrat numai în 2010 peste 57.000 de cazuri de febră Dengue, însă OMS estimează că în întreaga lume au fost semnalate peste 50 de milioane de cazuri.
Scenariul răspândirii virusului este identic cu Zika. Se răspândește mai ales în zonele tropicale și subtropicale, în anotimpul ploios, iar cele mai afectate sunt orașele subdezvoltate din punct de vedere edilitar, în care oamenii colectează apă menajeră. Însă acest virus nu se limitează doar la zonele urbane subdezvoltate. În anul 2012 au fost semnalate cazuri de febră Dengue în arhipelagul Madeira, Portugalia, iar în 2013 boala a reapărut în Grecia, după ce fusese eradicată în anul 1920. Mai târziu boala a apărut în mai multe țări europene, fiind transportată de țânțarii din specia tigru. În mod normal, țânțarii nu călătoresc foarte departe față de locul în care au apărut, însă virusul este transportat de oameni foarte eficient, mai ales că la opt din zece persoane nici nu se manifestă.
Dacă Zika și Dengue sunt două virusuri favorizate de temperaturile crescânde la nivel planetar, nu la fel stau lucrurile în cazul malariei, spun specialiștii. Malaria nu este un virus precum Zika, ci un parazit care trebuie mai întâi să infecteze insectele, abia apoi poate fi transmis la om. Temperaturile mai mari care totodată accelerează procesele fiziologice ale țânțarilor și le scurtează durata de viață stopează malaria, deoarece parazitul nu mai are suficient timp să se dezvolte. Bolile tropicale transportate de țânțari au pătruns și în sudul Statelor Unite ale Americii, însă gradul de răspândire este mult mai scăzut. Totuși, problema principală a virușilor Zika, Dengue și nu numai provoacă lumea medicală, care încă nu a reușit să descopere un vaccin eficient pentru a le combate.
Avertismente de câţiva ani încoace
Încălzirea globală a făcut ca boli dispărute de peste 30-40 de ani să revină în Europa, iar boli întâlnite numai la tropice să apară şi în bazinul mediteranean, spunea în urmă cu aproximativ doi ani Victor Olsavszky, reprezentant al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), în cadrul unui eveniment la Bucureşti.
„În regiunea europeană avem trei categorii de vectori care transmit anumite boli, multe din import, odată datorate ţânţarilor: febra Dengue, Chikungunya, malaria şi febra West Nile. Apoi sunt boli datorate muştelor flebotome, celebrii tăuni, leishmanioza din import, şi căpuşelor – boala Lyme, encefalita de căpuşe, febra hemoragică. Impactul este unul important pentru că observăm o creştere a acestor cazuri în ultimii ani, iar aceasta se datorează încălzirii globale, schimbărilor climatice. Cu alte cuvinte regăsim o serie de vectori cu care nu ne-am întâlnit în ultimii ani. În România au apărut ţânţari care nu existau“, explica la momentul respectiv reprezentantul OMS.
