1.5 C
București
duminică, 17 noiembrie 2024
AcasăSpecialRăzboiul dintre FBI și Apple pentru decodarea iPhone

Războiul dintre FBI și Apple pentru decodarea iPhone

Giganții IT din Silicon Valley iau poziţie în conflictul care opune autoritățile federale și compania lui Steve Jobs privind decodificarea unui telefon utilizat de unul din teroriştii care au comis atentatul din San Bernardino.

Pe 2 decembrie 2015, Syed Farook şi soţia lui, Tashfeen Malik, au atacat Inland Regional Centre, un centru de gestionare a serviciilor pentru handicapaţi, şi au ucis 14 persoane. Câteva minute înaintea atentatului, Tashfeen Malik a postat un mesaj pe un cont Facebook în care îşi declara loialitatea faţă de organizaţia Statul Islamic. iPhone-ul ei, acum în posesia anchetatorilor, este protejat de un puternic sistem de codare şi doar proprietarul lui, ucis de poliţie, cunoştea codul de deblocare. Fără acest cod, pe care nici măcar Apple nu îl deţine, conţinutul telefonului este inaccesibil şi se şterge automat după şase încercări nereuşite. Anchetatorii nu au acces, prin operatorul telefonic decât la istoricul Apple şi la cel al geolocalizării.

Ca urmare, FBI a cerut unui  tribunal federal să constrângă întreprinderea să conceapă o versiune modificată a sistemului său de exploatare iOS, care ar permite conturnarea protecţiei telefonului pentru a putea accede la conţinut. Apple a contestat cererea. Pe 16 februarie, într-o scrisoare deschisă adresată clienţilor săi, preşedintele companiei, Tim Cook, a listat argumentele sale – „în mâini nepotrivite, acest program (de decriptare), care nu există în prezent,  ar putea fi utilizat pentru deblocarea oricărui iPhone (…). Guvernul afirmă că nu va fi utilizat decât în acest dosar (San Bernardino), dar nu există nici un mod de a garanta“.

Bill Gates susţine FBI

Apple motivează că cererea FBI va duce la slăbirea tehnologiei de codificare pe care o utilizează asupra produselor sale, pusă în practică după dezvăluirile lui Edward Snowden privind supravegherea în masă a NSA, agenţia americană de supraveghere. Argumentele sunt contestate de FBI, care a reamintit că cererea adresată judecătorului nu priveşte decât un singur telefon, cel legat de San Bernardino. Acest argument a sărit în aer pe 23 februarie, când media americană a dezvăluit că ministrul Justiţiei încearcă să obţină decodarea de iPhone-uri în cel puţin o duzină de afaceri.

Pe de altă parte, Bill Gates, fost președinte la Microsoft şi adversar istoric al lui Steve Jobs, co-fondator al Apple, a luat poziţie în favoarea FBI. Într-un interviu pentru Financial Times, Gates estima că „problema nu este atât de diferită de cea de a şti dacă poliţia trebuie să poată să ceară informaţii unui operator telefonic sau unei bănci“. Şi a explicat că regulile privind accesul la date ar trebui dezbătute „ţară cu ţară“, considerând că opinia ar fi în majoritate favorabilă accesului guvernului la acest tip de informaţii.

O luare de poziţie care pare un ecou la scrisoarea deschisă publicată pe 21 februarie de directorul FBI, James Comey, în care acesta afirma că problema frontierei dintre viaţa privată şi securitate, simbolizată de dosarul San Bernardino, „nu ar trebui să fie tranşată de multinaţionale“ nici „de FBI“, ci „de poporul american“.

În SUA, opinia publică pare să încline spre FBI. Un sondaj al Pew Research Center, realizat pe un eşantion de 1.000 de americani, arată că 51% cred că Apple ar trebui să se supună cererii FBI şi doar 38% susţin poziţia companiei.

„Mărul“ discordiei

Dezbaterea s-a invitat şi în campania primarelor prezidenţiale. Candidatul pentru investitura republicană, Donald Trump a cerut partizanilor săi să boicoteze produsele Apple într-un mesaj publicat de pe iPhone-ul său. Bernie Sanders, candidat la investitura democrată a postat un mesaj sibilinic de susţinere a firmei simbolizată de măr.

Dar, în cadrul Silicon Valley, aproape toate întreprinderile sunt în spatele Apple. Google, Twitter sau Microsoft au luat pe rând apărarea firmei Apple, insistând asupra protecţiei vieţii private, asupra importanţei utilizării tehnologiilor sigure de criptare sau asupra riscului de abuz care nu va lipsi dacă firma Cupertino va remite FBI un passe-partout“.

Luni, 22 februarie, fondatorul şi şeful Facebook, Mark Zuckerberg, îşi afirma la Salonul de telefonie de la Barcelona „compasiunea pentru Apple în această afacere“. Data de 26 februarie este data-limită fixată pentru Apple de a colabora cu FBI, dar compania, care a anunţat deja intenţia de a merge până la Curtea Supremă, va introduce recurs. Apple este susţinută de Electronic Frontier Foundation (EFF), asociaţia americană de apărare a libertăţilor pe Internet şi de American Civil Liberties Union (Aclu), ambele organizaţii denunţând consecinţele unei jurisprudenţe care constrânge un fabricant de material informatic să conturneze securitatea propriilor produse. Acelaşi punct de vedere şi pentru mulţi experţi în securitate informatică. Chris Soghoian, analist pentru Aclu, a precizat că dacă miza se limita la smartphonul lui Syed Farook, FBI ar fi putut cere asistenţa tehnică a NSA pentru decriptarea datelor. 

Ancheta asupra măcelului de la San Bernardino a coalizat principalii lideri din sectorul tehnologiilor ­înalte, ­organizaţiile de ­apărare a vieţii ­private şi experţii în codificare.

Cele mai citite
Ultima oră
Pe aceeași temă