Majoritatea PSD-UNPR-ALDE din Camera Deputaților a luat două decizii cu impact major, săptămâna trecută, asupra situației din Legislativ: suspendarea votului electronic și revotarea unor legi deja votate. Acestea au fost mai puțin comentate, fiind acoperite de alte evenimente, dar au început deja să producă efecte.
Astfel, potrivit sintezei săptămânale a Camerei Deputaților, în ședința de plen de miercuri au fost aprobate nouă proiecte de legi. În premieră însă, listingul de vot nu mai poate fi consultat pe site-ul Camerei Deputaților, iar opinia publică nu poate ști cum a votat un anume deputat.
Cum s-a ajuns în această situație? Liderul PSD, Liviu Dragnea, a reclamat o așa-zisă eroare a sistemului electronic de vot la ședința din 17 februarie, când Camera Deputaților a respins proiectul său – legea defăimării. Biroul Permanent a solicitat o anchetă, în urma căreia s-a constatat că nu există nicio defecțiune la sistemul de vot. Mai mult, raportul conchidea că dintre cei 34 de deputaţi care nu şi-au exprimat nicio intenţie de vot la legea defăimării, 20 nu au votat, deși au avut cartelele conectate corect, iar 14 au avut cartelele introduse incorect.
Voturi netransparente
Cu toate acestea, săptămâna trecută, reprezentanții majorității din Camera Deputaților au decis suspendarea sistemului electronic de vot. Problema va fi tranșată de comisia de regulament din Camera Deputaților. Dar, până la emiterea unui raport de către comisie, acesta va rămâne suspendat. Momentan, potrivit Regulamentului, deputații au la dispoziție trei modalități de vot deschis: electronic, nominal sau prin ridicare de mână, iar ei au votat nominal doar pentru renunțarea la sistemul electronic, însă au decis să adopte proiectele de lege prin ridicare de mână.
Adică, din trei modalități de adoptare a legilor, au ales-o tocmai pe aceea care exclude orice posibilitate oficială de identificare a votanților: secretarii Camerei Deputaților pur și simplu numără mâinile ridicate „pro” sau „contra”. În cazul votului electronic cu cartele, acesta era înregistrat și afișat pe site-ul Camerei Deputaților. Votul nominal presupune că fiecare deputat este strigat și își exprimă opțiunea. Este, însă, o procedură de durată.
Decizia are implicații majore, unele evidente și altele mai puțin evidente. Primul efect observabil este imposibilitatea de a controla cum votează fiecare deputat. E adevărat, săptămâna aceasta, șapte din proiectele votate vizau ordonanțe de urgență, deja în vigoare, dar este doar un prim pas. Pe site-ul Camerei Deputaților nu mai există listă de vot nici pentru 24 februarie (prima zi în care s-a votat prin ridicare de mâini), nici pentru 17 februarie (ziua în care s-a votat electronic, dar Dragnea a contestat votul). Ultima zi în care pot fi accesate listele de vot este 15 februarie.
Posibile implicații juridice
Ce se poate întâmpla mai departe? Numai un exemplu: legea defăimării va fi revotată peste trei săptămâni și, dacă reapar articole controversate, nu vom ști cine sunt responsabilii care le-au acceptat. Practic, parlamentarii scapă de articole de presă incomode de genul „Vezi aici cine a votat pentru pensiile speciale ale aleșilor”. În plus, nu va exista niciun temei juridic pentru contestarea unui vot, în cazul unor controverse privind numărul de mâini ridicate.
Însă, surse din mediul politic au indicat și un al doilea posibil efect: derobarea de răspunderea penală. Numai un indiciu: în iune 2014, DNA a început o anchetă care îi viza pe parlamentarii care ar fi luat șpagă pentru a vota o lege care viza organizarea Autorității de Supraveghere Financiară (ASF). La vremea respectivă, parlamentarii au refuzat, inițial, să ofere documentele solicitate, tocmai pe motiv că există și pe site-ul instituției. Acum, nu vor mai exista.
Mai mult, plenul Camerei Deputaților a aprobat și reluarea votului pe opt proiecte de lege, după controversele iscate de sistemul electronic de vot. Decizia a fost luată prin ridicare de mâini și a vizat toate proiectele discutate în aceeași zi cu legea lui Dragnea, 17 februarie. Această decizie încalcă prevederile Regulamentului Camerei Deputaților, care prevede că votul în cazul proiectelor respinse poate fi reluat doar în sesiunea următoare.
Este posibil și un alt efect pervers, după cum a atras atenția liderul deputaţilor UDMR Mate Andras. „Dacă reluăm votul doar pe acele opt proiecte înseamnă că ar trebui să ne reîntoarcem până în decembrie, când a fost introdus acest sistem”, a spus deputatul UDMR Mate Andras. Cu alte cuvinte, poate fi pusă în discuție legalitatea tuturor legilor votate de Camera Deputaților, începând din decembrie, când a intrat în funcțiune noul sistem electronic de vot.
Sub standardele lui Adrian Năstase
Sistemul electronic de vot a fost introdus la Camera Deputaților în februarie 2006, tocmai în contextul unor scandaluri legate de votul prin ridicare de mână. Noul sistem de vot a costat două milioane de lei și a fost pus în funcțiune din decembrie anul trecut, deputații invocând problemele vechiului sistem. Practic, se poate spune că după zece ani de zile partidul condus de Liviu Dragnea se plasează sub standardele de transparență ale lui Adrian Năstase, cel care a introdus, ca președinte al Camerei Deputaților, votul electronic. De altfel, este unul dintre elementele cu care Năstase se laudă și astăzi pe blogul său personal, la capitolul Omul politic Adrian Năstase, perioada șefiei la Camera Deputaților.
„Din punct de vedere tehnic, s-au făcut mari schimbări pentru eficientizarea activităţilor legislative în sensul reducerii drastice a duratei procedurilor de vot şi asigurarea unei acurateţi şi transparenţe totale a rezultatelor votului. Un alt punct important al acestui mandat a fost achiziţia şi implementarea sistemului integrat de vot electronic, sonorizare şi comunicaţii audio-video pentru sala de plen”, menționează sursa citată.
