ArcelorMittal a cerut Guvernului amânarea unor angajamente din contractele asumate la combinatele Galaţi şi Hunedoara, preluarea de reţele electrice, menţinerea în funcţiune a furnizorului de abur CET Galaţi şi exceptări de taxe,. Cerinţele producătorului siderurgic se regăsesc într-un document oficial obţinut de către Mediafax.
La acestea se adaugă solicitările de modificare a calendarului de liberalizare a pieţei gazelor, de reducere a taxei de cogenerare şi de reglementare a problemei legate de utilizarea produselor metalice de calitate scăzută din import şi la preţ de dumping.
Sprijinul cerut de ArcelorMittal va ajuta compania să scape de problemele „critice” avute, cu consecinţe asupra rentabilităţii în special la combinatul de la Galaţi.
Preocuparea majoră a investitorului este legată de problema energiei, reprezentanţii ArcelorMittal cerând – după amânarea temporară a numărului de certificate verzi acordate pentru energia regenerabilă în scopul scăderii preţului la electricitate – şi reducerea taxei de cogenerare.
În plus, investitorul cere ca reţeaua electrică internă, ce aparţine societăţii Electrica Muntenia Nord, să îi fie acordată în concesiune. ArcelorMittal a solicitat în discuţiile cu Guvernul, dar şi la Comisia Europeană două propuneri pentru evitarea „consecinţelor negative” ale calendarului de liberalizare a pieţei de gaze, şi anume modificarea acestui calendar şi introducerea unor prevederi legale care să asigure un tratament identic pentru consumatorii casnici şi cei industriali. CET Galaţi unitatea care livrează abur combinatului riscă să fie oprită căci are datorii de aproape 100 milioane euro faţă de Romgaz, aceasta fiind o altă problemă ridicată de uzina siderurgică.
Documentul mai relevă că ArcelorMittal a solicitat şi prelungirea termenului pentru ecologizarea haldei de zgură de la combinatul din Galaţi. Investitorul a cerut şi prelungirea cu 3 ani a termenului pentru obligaţiile de mediu la combinatul din Hunedoara.
La acestea se adaugă solicitarea de compensare a costurilor cu certificatul de CO2 din preţul energiei pentru producţia de oţel, conform modelului aplicat în Germania, şi exceptări de la taxele locale de mediu.
Tarifele practicate de către autorităţile de transport naval pentru canalul Sulina sunt considerate excesive de ArcelorMittal, având valori care nu ţin cont de nivelul de încărcare al navelor, cu mult peste preţurile practicate la nivel european. Investitorul a reclamat şi valorile ridicate ale tarifelor de transport pe cale ferată în comparaţie cu cele practicate în alte state, ca Germania. ArcelorMittal a semnalat şi „perpetuarea unor taxe care nu îşi au o justificare” şi îi afectează sistematic nivelul de rentabilitate al producţiei,
De asemenea, investitorul a cerut şi reglementarea problemei legate de utilizarea produselor metalice de calitate scăzută din import şi la preţ de dumping.
În luna mai, dar şi în urmă cu o săptămână, premierul Victor Ponta s-a întâlnit cu proprietarul ArcelorMittal, Lakshmi Mittal, şeful grupului siderurgic. Patronul ArcelorMittal a vorbit prea puţin despre discuţiile avute cu premierul Victor Ponta. A făcut-o însă premierul pentru el. ”A vorbit (Lakshmi Mittal – n.red.) de posibilitatea de a se retrage din Europa. (…) Pentru România este importantă fabrica de la Galaţi, dar pentru întreaga Europă e o mare problemă, pentru că dacă preţul energiei în Europa este mult mai mare decât în alte regiuni ale lumii, suntem într-o lume globală – la gaze în America preţul este 25% faţă de Europa, la energie electrică, prin energiile regenerabile, care se reflectă în factură, iarăşi avem preţurile cele mai mari. Or o industrie trebuie să fie competitivă”, a spus prim-ministrul după o întâlnire avută cu industriaşul.
9.000 de angajaţi are aproximativ ArcelorMittal în România şi 260.000 de angajaţi la nivel global, în 60 de ţări în industriile iderurgică şi minieritului.
