Una dintre primele realizări menţionate de Ministerul Transporturilor priveşte deblocarea unor fonduri europene de 4,5 miliarde euro. ”În doar cinci luni au fost implementate toate măsurile impuse prin documentele de pre-suspendare şi de încetare a plăţilor, transmise de CE în iunie şi decembrie 2012”. Odată cu deblocarea POS T s-a reuşit creşterea gradului de absorbţie, valoarea sumelor rambursate ridicându-se la 881,3 mil. euro, ceea ce înseamnă un grad de absorbţie de 19,5%, susţine ministerul.
CFR Marfă, o privatizare cu cântec
Un al doilea punct de succes ar fi privatizarea CFR Marfă, precum şi diminuarea datoriilor acestei companii către cea de infrastructură, respectiv CFR SA. ”Datoria CFR Marfă faţa de CFR SA s-a diminuat cu 654 milioane RON, soldul la data de 13.06.2013 fiind de 102 milioane RON”, spune MT.
De departe, însă, vânzarea a 51% din CFR Marfă este una din cele mai contestate proceduri derulate în ultimii ani de statul român, cu modificări ale condiţiilor de participare chiar în cursul procedurii (conversia datoriilor, vânzarea activelor, modificarea condiţiilor de calificare). Banii nu au fost vărsaţi statului de către cumpărătorul pachetului de de acţiuni, respectiv GFR, fapt pentru care privatizarea nu poate fi considerată încheiată. Cât priveşte datoriile CFR Marfă la CFR, diminuarea acestora a avut loc printr-un artificiu . Într-o primă fază a fost preluată de către CFR Marfă o bună parte din datoriile CFR SA la buget, iar apoi datoriile la buget ale CFR Marfă au fost anulate (prin conversia în acţiuni fără valoare reală). Afacerea făcută de Fenechiu a fost obţinerea a 200 de milioane de euro din vânzarea a 51% din acţiunile CFR Marfă şi pierderea altor 270 de milioane de euro reprezentând datorii ale celor două companii la buget şi care nu vor mai fi încasate niciodată.
Vopsirea directorilor de stat drept manageri privaţi
”O altă restanţă a fost demararea procesului de implementare a managementului privat în companiile de stat. Ministerul Transporturilor a implementat în această perioadă management privat în aproximativ 20 de companii majore din subordinea MT”, susţine MT. Managerii ar fi implementat măsuri de ameliorare a activităţii, precum deblocarea unor contracte de cunsultnţă, închirierea unor secţii de cale ferată sau încheierea unor contracte de transport feroviar la CFR Marfă. Nu e clar dacă aceste contracte sunt cu adevărat avantajoase pentru stat. Este trecut sub tăcere contractul de reabilitare a căii ferate Vinţu de Jos-Simeria cu o valoare de 300 de milioane de euro şi care a fost semnat de George Micu, directorul CFR SA numit de Relu Fenechiu, cu o firmă aflată in insolvenţă şi care foarte probabil va fi anulat de justiţie.
În realitate implementarea nu a fost nimic altceva decât ”ungerea” unor foşti directori de stat drept manageri privaţi şi un scandal continuu privind înlăturarea de la şefia companiilor subordonate MT a unor manageri străini nedoriţi (Christian Heinzmann -la Tarom, Dimitris Sophocleous la- CFR Marfă, Mustafa Aysun -la CFR Marfă).
Fenechiu se laudă cu munca bulgarilor
Deschiderea recentă a circulaţiei pe podul mixt Calafat – Vidin este un alt succes menţionat de MT. Trebuie menţionate două lucruri. Podul s-a deschis cu o întârziere de doi ani şi, in plus, sarcina României a fost doar de a realiza infrastructura conexă rutieră şi feroviară de conectare la pod. DN 56 Craiova Calafat, principala legătură rutieră cu podul este gata în proporţie de doar 25% iar Guvernul nu a alocat niciun leu pentru lucrări în acest an, potrivit RTV. Realizarea propriu-zisă a podului a fost făcută de către partea bulgară.
Metroul: Cum prezinţi eşecul drept succes
Deşi Guvernul din care face parte a amputat serios finnţarea Magistralei 5 de metrou Drumul Taberei -Universitate, Relu Fenechiu găseşte cu ce să se laude. Un succes al său e ”acordul Comisiei Europene care prevede includerea unor proiecte de dezvoltare a capacităţii metroului bucureştean, pe Magistrala 4şi Magistrala 5, precum şi alocarea a 104 milioane lei (…) pentru finanţarea în anul 2013, a proiectului de investiţii “Magistrala 5 Metrou, Etapa I-a, Drumul Taberei – Universitate”. Suma e de peste 3 ori mai mică decât cea prevăzută iniţial. Ministrul a mai dat şi o veste proastă bucureştenilor. Fenechiu nu vede justificarea economică a unei linii de metrou spre Aeroportul Otopeni.
Accidentul din Muntenegru, trecut sub tăcere
Una dintre realizări este şi modificarea legislativă adusă funcţionării şi organizării şcolilor de şoferi prin asumarea pregătirii integrale a cursanţilor (derularea pregătirii practice şi teoretice în cadrul aceleiaşi unităţi autorizate). Ar fi fost însă de folos dacă Ministerul Transporturilor ar fi interzis conducerea autocarelor de către şoferi colaboratori, de weekend, fapt prin care s-ar fi putut preîntâmpina, foarte probabil, accidentul din Muntenegru, soldat cu 18 morţi şi 29 de răniţi. Bilanţul ministrului nu suflă o vorbă despre accident. SE consideră probabil că având loc în afara graniţelor catastrofa rutieră nu poate fi pusă în sarcina MT. Bilanţul mai cuprinde câteva evenimente nimore, salutare într-adevăr, precum disparţia taximetriştilor piraţi de pe Aeroportul Otopeni (măsuri adoptate însă doar după uciderea studentei japoneze Yurika Masuno), înfiinţarea unui call-center la Registrul Auto, reducerea timpului de parcurs pe relaţia feroviară Bucureşti-Constanţa .
