O ordonanță de urgență, care completează Legea 449/2003, prevede că produsele neconforme trebuie returnate în maximum 15 zile. Dacă actul normativ nu ar fi fost adoptat rapid, România s-ar fi confruntat cu o procedură de infringement pe care începea să plătească amenzi.
Infringementul e un mecanism prin care Comisia Europeană veghează asupra asigurării supremaţiei dreptului UE faţă de sistemele de drept naţionale. Ordonanța de urgență modifică legea din 2003, stipulând că “orice reparare sau înlocuire a produselor va fi făcută în cadrul unei perioade de timp, stabilită de comun acord, în scris, între vânzător și consumator, luându-se în considerare natura produselor și scopul pentru care acesta a solicitat produsele”. De regulă, această perioadă de timp nu poate fi mai mare de 15 zile.
Juristul Valentin Ionescu, consultant în management, a declarat pentru „România liberă“ că iniţiatorul ordonanţei a eliminat expresia “fără nici un inconvenient semnificativ pentru consumator”, ce era interpretabilă şi, în general, “s-au scos expresiile redactate evaziv, ce puteau să creeze în practică probleme vânzătorului”. Legea era până acum destul de ambiguă, a explicat şi Sorin Mierlea, preşedintele InfoCons, organizaţie pentru protecţia consumatorilor. “Pe lângă garanţia legală, pe piaţa din România a apărut o aşa-zisă garanţie comercială. Unii agenţi economici, pentru a se diferenţia de concurenţă, acordau anumite garanţii care erau mai mult decât cerea legea. Alţii însă încercau să păcălească consumatorul”, a precizat Sorin Mierlea.
Acesta a detaliat metodele de păcălire. Garanţia legală la produse electronice şi electrocasnice, pe teritoriul UE, e de minimum doi ani. Unii comercianți dădeau o garanţie comercială de trei-patru ani, cu sau fără plata unei sume de bani. Alţii, când vindeau marfă produsă în SUA, unde garanţia nu e reglementată legal la doi ani, scriau mare, pe produs, că dau garanţie comercială un an, şi mic, într-un colţ, “doi ani garanţie” – cea legală. Unii erau păcăliţi că după un an nu mai e garanţie. Ordonanța de urgență adoptată acum elimină ambiguitatea aceasta.
“S-a stricat pantoful, vii peste 15-30 de zile, iar operatorul economic spunea că a trecut termenul în care îl puteai aduce înapoi. Nu l-ai purtat, azi ai vrut să-l porţi şi s-a stricat din prima zi. Acum e clar, se poate returna. Oricum bonul fiscal trebuie păstrat, pentru a face dovada produsului cumpărat şi când s-a petrecut asta”, a precizat Sorin Mierlea pentru „România liberă“.
Preşedintele InfoCons a mai explicat că un client se ducea până acum cu produsul la reparat, iar operatorul comercial putea să-l ţină şi un an, pentru că legiuitorul nu prevăzuse un termen maximal de returnare. Acum, operatorul comercial are obligaţia să ofere alt produs nou în 15 zile, dacă nu l-a reparat pe cel defect. “La electronice şi electrocasnice luate în rate, când produsul se defecta, era returnat pentru reparare. Clientul plătea rate şi nu beneficia de pe urma produsului, ce stătea în service şi 90 de zile. Acum, acest lucru nu mai e posibil: nu a fost reparat în 15 zile, produsul trebuie înlocuit cu altul nou sau se dau banii înapoi şi clientul cumpără alt produs analog”, a explicat specialistul.
De altfel, multe dintre chestiunile aflate în atenţia Comisiei Europene până acum sunt clarificate de această ordonanță de urgență. Valentin Ionescu a subliniat că Guvernul “a dezvoltat articolul 22 din Legea 449, singurul ce poate fi analizat, la care s-au adăugat încă patru aliniate privind garanţia, ceea ce e un lucru bun, în favoarea consumatorului”. Conform aliniatului 3, “timpul de nefuncţionare din cauza lipsei de conformitate apărute în cadrul termenului de garanţie prelungeşte termenul de garanţie legală de conformitate şi cel al garanţiei comerciale”.
La aliniatul 4, se stipulează că produsele de folosinţă îndelungată ce înlocuiesc produsele defecte vor beneficia de un nou termen de garanţie, “care curge de la data preschimbării produsului”, pentru că unii vânzători reduceau garanţia noului produs la cât rămăsese din a celui defect şi schimbat.
