Guvernul condus de Victor Ponta recurge din ce în ce mai des la practica ordonanţelor de urgenţă, prin care ocoleşte, de fapt, dezbaterea parlamentară.Paradoxal, în România numărul ordonanţelor de urgenţă creşte, în ciuda consolidării majorităţii parlamentare care ar permite aprobarea unor proiecte de lege.
Astfel, în primele şase luni ale anului 2012, cele trei guverne care au condus în acea perioadă – Boc, Ungureanu şi Ponta 1 – au emis în total 37 de ordonanţe de urgenţă. În acea perioadă, majoritatea parlamentară a fost, în permanenţă, pe muchie de cuţit, diferenţa dintre Putere şi Opozi-ţie depinzând de numai câteva voturi. Ulterior, USL a rămas la putere şi şi-a consolidat majoritatea parlamentară, dar a emis 58 de ordonanţe de urgenţă în a doua jumătate a anului 2012.
Acum, USL se bazează pe o majoritate de aproape 70%, obţinută la alegerile din decembrie 2012. Cu toate acestea, în primele şase luni, Guvernul Ponta a emis nu mai puţin de 80 de ordonanţe de urgenţă.
Potrivit Constituţiei, Guvernul poate adopta ordonanţe de urgenţă numai în situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată. Acestea intră în vigoare o dată cu publicarea în Monitorul Oficial. Parlamentul poate opera, ulterior, modificări dar de multe ori acestea nu mai au valoare. Astfel, recent, Parlamentul a votat o lege de respingere a unei ordonanţe de urgenţă din 2008.
Avocatul Poporului, înţelegător faţă de premier
Premierul Victor Ponta susţine că răspunderea pentru actuala situaţie revine PDL, care ar fi pus la punct un sistem de „sabotaj“ al activităţii Guvernului, apelând prea des la Curtea Consti-tuţională. „O să mai emitem din simplul motiv că avem un sistem de sabotaj. Îl numesc direct de sabotaj pentru că PDL contestă orice lege la Curte. Vin de la Curte, care le respinge contesta-ţia, se duc la preşedinte. Contestă şi preşedintele, iarăşi se respinge. Apoi preşedintele o ia şi o retrimite în Parlament, unde iarăşi le trecem. Asta e“, şi-a exprimat Ponta nemulţumirea.
El a arătat că acest sistem a fost gândit ca un sistem de bună credinţă, prin care să se poată contesta sau retrimite la Parlament anumite legi. „Din păcate, avem foarte multe situaţii de acest gen. Şi când e vorba de un circuit care ţine şase-opt luni, în total, suntem obligaţi, în anumite situaţii, să dăm ordonanţe de urgenţă“, a spus Ponta.
Procedeul folosit de Victor Ponta are o rată de succes de 100%. Potrivit Constituţiei, legile adoptate de Parlament pot fi contestate la Curtea Constituţională de 25 de senatori sau de 50 de deputaţi. În schimb, ordonanţele de urgen–ţă nu pot fi contestate de par–la–mentari, ci doar de Avocatul Poporului. În prezent, funcţia este deţinută de Crişu Anastasiu, propus de PSD. Din ianuarie 2013, de când a fost numit în funcţie de către Parlament, Avocatul Poporului a contestat o singură ordo-nanţă de urgenţă: cea referitoare la desemnarea celor trei candi-daţi ai României privind postul de judecător la CEDO. Actul normativ muta nominalizările din parohia CSM în cea a Guvernului.
La vremea respectivă, modificarea a fost criticată de CSM, iar premierul Victor Ponta a anunţat că, după o discuţie cu preşedintele Traian Băsescu, i-a solicitat Avocatului Poporului să sesizeze CCR. Acesta s-a conformat în aceeaşi zi cu declaraţia premierului. Mişcarea nu schimba situaţia juridică: preşedintele CSM sesizase deja Curtea Consti-tuţională, invocând existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între CSM şi Guvernul Ponta.