Cristophe Pomez a venit la Cluj de peste mări şi ţări. La propriu. Provenit din insula franceză Reunion, situată Oceanul Indian, actualul director al Institutului Francez din Cluj a reuşit să se integreze perfect în viaţa culturală a Transilvaniei. Cristophe Pomez a reuşit să ofere vieţii culturale francofone din această parte a României o nouă dinamică şi să întărească legăturile de prietenie dintre Franţa şi România prin intermediul unor iniţiative culturale excepţionale. Acum, el îşi încheie mandatul de director al Institutului Francez din Cluj şi se pregăteşte pentru a devein ataşatul cultural al Franţei în Bucureşti.
Reporter: Care a fost prima impresie când aţi ajuns la Cluj?
Cristophe Pomez: Am venit de foarte departe, din insula Reunion, o insulă care aparţine Franţei. Aşadar, a fost o schimbare de climă, şi, mai întâi de toate, când am ajuns la Cluj, am fost impresionat de arhitectură. Am descoperit un patrimoniu impresionant în domeniul arhitecturii, care poate fi utilizat pentru a gusta un oraş plin de istorie sau pentru a te plimba pe itinerarii inedite, pentru a descoperi curţi, spaţii foarte diferite. Eu am fost impresionat pentru că provin dintr-o regiune franceză unde se află mai ales mici case creole, aşa că am fost impresionat de arhitectură.
Un oraş plin de vitalitate
Reporter: Cum vedeţi acum oraşul Cluj?
Cristophe Pomez: Acum, am ajuns să cunosc oamenii care locuiesc la Cluj şi am fost impresionat de vitalitatea culturală, a schimburilor, de prezenţa studenţilor, un oraş al universităţilor. De aceea, când studenţii pleacă în vacanţă, Clujul nu mai este acelaşi oraş. Există o mare diferenţă între momentele în care studenţii se află în oraş şi cele în care sunt plecaţi acasă, în familie. În perioadele în care este plin de studenţi, Clujului are o vitalitate, un dinamism deosebit.
Reporter: Cu ce oraş francez aţi putea compara Clujul?
Cristophe Pomez: Trebuie să fie un oraş cu studenţi, care să aibă patrimoniu arhitectural, o istorie economică şi industrială, care să aibă pe la 300.000 – 350.000 de locuitori. Clujul este înfrăţit cu două oraşe, Dijon şi Nantes, care s-a potrivi…
Reporter: Nu s-ar asemăna şi cu Strasbourg?
Cristophe Pomez: S-ar putea din perspectiva perioadei austro-ungare a Transilvaniei… Dar nu este vorba de aceeaşi diversitate. Şi nici nu este vorba de aceeaşi istorie, decât din perspectiva schimbării frontierelor.
Deschidere spre plurilingvism
Reporter: Cum vedeţi situaţia culturii franceze de acum, în regiunea Transilvaniei?
Cristophe Pomez: Am sentimentul că această situaţie s-a schimbat foarte mult. Există un raport istoric foarte puternic cu francofonia, un raport întreţinut poate adesea de persoane îmbătrânite, care au o relaţie foarte puternică legată de prietenia franco-română, însă acum cultura francofonă evoluează într-un cadru care este cel al mondializării, al diversităţii culturale, cu celelalte limbi, cu celelalte culturi, ceea ce înseamnă forme diferite de cele ale trecutului. Aşadar, este vorba de o cultură franceză, de o cultură francofonă care este împărtăşită împreună cu altele, mai ales după intrarea României în Uniunea Europeană. În acest an, de exemplu, sunt foarte multe acţiuni franco-germane, legate de prietenia franco-germană, aici, în România. Deci, este vorba de o cultură francofonă care a trebuit să evolueze, care trebuie să se deschidă într-o lume complet globalizată.
Reporter: Înainte de căderea comunismului, limba franceză era prima studiată în şcolile din Transilvania. Acum, engleza este prima limbă studiată, iar cea de-a doua, poate, este limba germană. Cultura franceză poate recupera terenul pierdut?
Cristophe Pomez: Cred că nu poate fi contestat faptul că limba care permite un minimum de comunicare este engleza. Acum, toată lumea stăpâneşte engleza, nu mai este o problemă. Apoi, cred că trebuie să stăpâneşti măcar încă o altă limbă, să fii deschis spre plurilingvism, precum franceza, spaniola, italiana, germana – toate aceste limbi nu te ajută doar să vorbeşti, ci îţi deschid porţile spre o cultură, spre posibilitatea de a realiza schimburi culturale, artistice, ştiinţifice, filosofice. Azi, moda la New York este învăţarea francezei, ceea ce multă lume nu credea că o să se întâmple vreodată. Este normal ca toată lumea să cunoască limba engleză, pentru a participa la schimburi internaţionale, dar sunt limbi care fac diferenţa, pentru că trebuie să învăţăm mai mult de o limbă, pentru a avea acces la cântecele, la cinematografia, la cultura, la filosofia franceză, germană… Sunt lucruri importante care pot fi astfel înţelese într-o asemenea limbă.
Nouă licee bilingve în Transilvania
Reporter: Care sunt mijloacele pentru întărirea prezenţei culturale francofone aici?
Cristophe Pomez: Avem deja în Transilvania nouă licee bilingve, în care elevii trec probe ale bacalaureatului în franceză. Acest lucru este important, că există tineri care studiază în franceză, care întăresc dimensiunea franceză a universităţilor din Cluj, unde sunt masterate francofone sau în limba franceză, şi care pot să fie angajaţi mai uşor, pentru că există companii francofone. Cred că acest lucru ne permite să realizăm legături de la o vârstă fragedă cu această limbă, care permite realizarea de studii superioare, găsirea de stagii de formare, găsirea unor locuri de muncă. Un al doilea lucru pe care l-am avut în vedere în cadrul Institutului Francez a fost acela de a susţine toate iniţiativele – şi au fost multe, mulţi oameni care sunt îndrăgostiţi de această limbă sau pasionaţi de ea şi care au iniţiative. Este vorba de invitarea de artişti francezi, de organizarea unor schimburi, de a munci pentru încuraja mobilitatea tinerilor în cadrul prieteniei franco-române. Încercăm să susţinem toatre aceste iniţiative, pentru că francofonia este un spaţiu al împărtăşirii, un spaţiu viu, un spaţiu care oferă plăcere. Eu, de exemplu, sunt foarte mulţumit de faptul că, în cadrul cursurilor de limbă franceză, există profesionişti ai culturiio care vin dinspre muzee, teatru, cinema, pentru că francofonia este un spaţiu în care se regăsesc, în care pot participa la schimburi şi în care pot construi proiecte. Acest mijloc la care mă refer înseamnă îndreptarea Institutului Francez spre realizarea unui spaţiu francofon în care oricine poate crea proiecte, să aibă iniţiative şi să schimbe lucrurile lucrurile.
Reporter: Care este cea mai mare realizare a Institutului Francez din Cluj din perioada mandatului dumneavoastră?
Cristophe Pomez: Eu nu sunt o persoană care lucrează foarte mult pentru a realiza un anumit eveniment, pentru a crea o anumită imagine. Un lucru de care sunt mândru şi toată echipa este mândră este acela ca, atunci când avem un eveniment cultural în care suntem implicaţi, noi să îi educăm pe tineri, să ne facem datorie profesionist. Eu nu am urmărit să creez un anumit eveniment, o anumită imagine frumoasă, dar m-am străduit ca atunci când un artist vine la Cluj să lucreze cu şcolarii, cu studenţii, să realizeze masterclass-uri, să realizeze conferinţe cu public. Deci, de acest lucru sunt mulţumit, de faptul că atunci când un artist vine la Cluj, el nu susţine foar un concert, un spectacol, ci vine în plus să se întâlnească cu tinerii. Aşadar, acest lucru este cea mai frumoasă realizare: să îi convingem pe artişti să nu vină doar pentru o zi-două, ci să rămână mai mult timp. În acest an, este vorba de Nicolas Juillard, care a rămas trei luni la Fabrica de Pensule şi care a putut participa la proiecte care implică liceeni, studenţi, profesionişti, cu persoane care au vizitat Mediateca… Este vorba de artişti dispuşi să împărtăşească lucruri în perioada în care se află aici. Eu cred că nu poate fi vorba de activităţi artistice care să nu îi implice practic pe tinerii din Cluj: să facă teatru, să facă cinema, să folosească o cameră video… Trebuie să le propunem, de asemenea, să vadă filme, expoziţii, spectacole şi, în acelaşi timp, trebuie să le propunem să participe la schimburi culturale, să poată vorbi cu artiştii, să adreseze întrebări. Obiectivul meu nu a fost acela de a avea spectacole, evenimente gradioase, extraordinare, de imagine, ci de a realiza, tot timpul, educarea copiilor, să nu uităm niciodată aspectele profesionale, calitatea întâlnirilor cu artiştii. Aceasta este ceea ce mă interesează pe mine…
Casetă: PERSPECTIVE
Planuri pentru noul mandat
Reporter: Care sunt proiectele dumneavoastră legate de activitatea pe care o veţi începe în Bucureşti?
Crispohe Pomez: Voi continua să urmăresc ceea ce se întâmplă la Cluj. Există un mare proiect, acela de a aduce aici compania La Machine. Este o companie de spectacole care vine din Nantes, care realizează mari maşinării, precum elefanţi sau alte lucruri asemănătoare… Am ajuns la un acord cu Primăria şi am gândit un proiect pentru 2015, când Clujul va fi Capitală Europeană a Tineretului. În acel an, vom avea un atelier de lucru, în care compania La Machine va lucra cu muzicieni locali, cu interpreţi pentru a realiza o formă de spectacol… Chiar dacă eu voi fi la Bucureşti, este vorba de un eveniment de dimensiune naţională. Postul meu la Bucureşti este reprezentat de o misiune de ataşat cultural. Aşadar, misiunea mea va fi să fac ca Institutele Franceze din Cluj, Timişoara, Iaşi şi cel din Bucureşti să coopereze pentru a realiza proiecte de dimensiune naţională. Vom participa la festivaluri care nu sunt în Bucureşti, ci în Cluj, la Timişoara, dar care au o dimensiune naţională.
Explicaţie foto: Cristophe Pomez se bucură de o mare stimă la Cluj
