Poliţiştii din cadrul Gărzii de Coastă au capturat, sâmbătă, cel mai mare grup de transfugi de la înfiinţarea instituţiei până acum. Ofiţerii din cadrul SCOMAR, adică al unui sistem integrat de supraveghere a frontierei marine, au observat, în jurul orei 02.00, o navă suspectă în Marea Neagră, la aproximativ 7 mile marine travers de staţiunea Cap Aurora din judeţul Constanţa. Informaţia a fost transmisă conducerii Grupului de Nave Mangalia care a dispus de urgenţă efectuarea unei misiuni, cu o ambarcaţiune proprie, în zona indicată.
În jurul orei 02.48, ambarcaţiunea Grupului de Nave Mangalia a interceptat ţinta, care s-a dovedit a fi un velier de 20 metri lungime, fără pavilion arborat, la bordul căruia se aflau mai multe persoane care nu vorbeau limba română. Velierul a fost escortat în zona bazinului portuar al G.N. Mangalia în vederea efectuării controlului amănunţit. Cercetările au stabilit faptul că la bord se aflau 20 de persoane de sex masculin, opt de sex feminin şi şapte copii, 33 fiind de cetăţenie siriană şi două cu cetăţenie turcă. Persoanele de naţionalitate siriană au declarat faptul că au apelat la cetăţenii turci pentru a-i transporta într-o ţară din spaţiul Schengen.
Poliţiştii de frontieră au întocmit celor doi cetăţeni turci actele premergătoare pentru săvârşirea infracţiunii de „intrare în ţară prin trecerea ilegală a frontierei de stat” şi „racolare, îndrumare şi călăuzire a uneia sau mai multor persoane în scopul trecerii frauduloase a frontierei de stat”, iar cetăţenii sirieni sunt cercetaţi pentru săvârşirea infracţiunii de „intrare în ţară prin trecerea ilegală a frontierei de stat”.
Prima încercare de penetrarea a frontierei maritime
Purtătorul de cuvânt al Gărzii de Coastă, Marius Niculesc, a confirmat faptul că aceasta este cea mai amplă captură a poliţiştilor de frontieră în domeniul transfugilor, cel puţin de la înfiinţarea Gărzii de Coastă, adică din martie 2011. ”Este şi pentru prima dată când transfugii folosesc o ambarcaţiune”, a precizat acesta. Până acum, sirienii care încercau să intre ilegal în ţară foloseau ruta terestră. Din Turcia intrau în Bulgaria, de unde ajungeau în România, cu ajutorul unor călăuze bulgare. Astfel de cazuri au loc aproape săptămânal. Preţul plătit pentru ”afacere” variază între 1.000 şi chiar 5.000 de euro de persoană. Cel mai mult se pare că a plătit un tată carea fugit din Siria împreună cu cei opt copii ai săi. Când a fost prins de poliţiştii români, acesta a spus că a dat un avans de 10.000 de euro, urmând să mai plătească 30.000 de euro, după ce ajungea în spaţiul Schengen. După ce sunt prinşi, aceştia sunt preluaţi de Inspectoratul General pentru Imigrări. Fiecare caz este tratat separat. De obicei însă, atunci când este vorba de adulţi, persoanele sunt expulzate în ţara de origine.
În război de 27 de luni
Sirienii fug din ţară din cauza unui război civil îndelungat şi sângeros. România este numai o etapă spre destinaţiile vizate, adică ţări din spaţiul Schengen. Forţele rebele se luptă cu cele proguvernamentale din martie 2011, încercând să înlăture de la putere regimul dictatorial al preşedintelui Bashar al-Assad. Potrivit Observatorului Sirian pentru Drepturile Omului, cu biroul la Londra, citat de The New York Times, numărul total de victime ale conflictului este de 100.191. Organizaţia Naţiunilor Unite vorba, în aprilie, de 93.000 de persoane ucise. Cifrele nu ar include, însă, circa 10.000 de deţinuţi şi dispăruţi, precum şi circa 2.500 de soldaţi proguvernamentali, reţinuţi de forţele rebele. Din numărul total al celor ucişi, 36.661 sunt civili, iar din ei 8.000 sunt femei şi copii.
Preşedinte în exil
Sfârşitul războiului civil nu se întrevede. Sâmbătă, cel mai mare grup sirian din exil şi-a ales un nou preşedinte, în speranţa că opoziţia va putea să se unească, să se organizeze şi să lupte împotriva preşedintelui Bashar al-Assad, scrie Nee York Times. Ziarul notează însă că mulţi luptători şi activişti din Siria spun că organizaţiile din exil nu mai au legătură cu ceea ce se întâmplă în ţară şi că nu le pot livra armele şi sprijinul de care au nevoie. Arme ar putea veni de la SUA, îngrijorate că al-Assad a folosit arme chimie în războiul civil. Anul trecut, o propunere a fostului director CIA în acest sens, sprijinită de Pentagon, a fost respinsă de Casa Albă, care nu dorea implicarea SUA într-un alt război în zonă. Decizia nu a fost luată şi nu există consens în administraţia Obama. Surse guvernamentale americane susţin că rebelii ar fi obţinut avantaje strategice în ultimele luni, astfel încât livrarea de arme ar veni prea târziu şi ar însemna prea puţin. În aceste condiţii, este de presupus că războiul va continua, ca şi exodul sirienilor spre pace.
