Ţipete şi trupuri mutilate. Asta au auzit şi au văzut oamenii din localitatea Moraca cei care s-au mobilizat ca niciodată pentru a salva românii prinşi sub stânci şi fiarele autocarului căzut în prăpastia din Muntenegru, informează b1.ro.
Deveniţi eroi, sătenii îşi păstrează modestia şi povestesc şocaţi clipele de groază din timpul operaţiunii de salvare. Pentru mulţi dintre răniţi, ajutorul sârbilor a însemnat diferenţa dintre viaţă şi moarte.
Imediat după producerea accidentului, toţi oamenii care erau în zonă au sărit în ajutorul victimelor. Printre ei era şi Stevan Stevanovici care îşi aduce aminte de ce a văzut atunci când a coborât în prăpastia de 40 de metri.
„Au fost scene îngrozitoare. Puţini mai aveau puterea să urle de durere, din cauza oaselor rupte! Carnea cădea de pe ei. Cei mai mulţi dintre pasageri păreau mai mult morţi decât vii. Erau într-o stare de leşin, dar şi de disperare”, a spus Stevanovici.
În total s-au strâns 20 de săteni care au făcut tot ce au putut pentru a salva cât mai mulţi români. Milijan Danilovici, unul dintre eroii sârbi, şi-a riscat viaţa fără să stea pe gânduri.
„Una din femeile grav rănite se agăţase de mine, iar eu mă ţineam de cordelină. Ştiam că, dacă fac un singur pas greşit, ne vom prăbuşi amândoi în prăpastie. Iar ea şi-ar fi putut găsi sfârşitul. La fel şi eu. M-am ţinut cât am putut de strâns în cordelină, chiar şi după ce degetele au început să îmi sângereze”, a spus Danilovici.
Printre cei prezenţi la locul accidentului s-a numărat şi un băiat de 14 ani care îşi aminteşte atmosfera din acele clipe ale dezastrului.
„Tot satul s-a mobilizat! Ce mai conta că erau sârbi, români sau de altă naţie în autocarul care se prăbuşise? Am mers cu toţii să vedem cum îi putem ajuta pe oamenii din autocarul căzut în prăpastie. Toată familia. Am fi făcut orice să îi salvăm pe pasageri”, a spus băiatul.
Omenia locuitorilor din Muntenegru, sacrificiul şi viteza lor de reacţie este exemplară. După tot ce s-a întâmplat, o întrebare rămâne fără un răspuns clar: dacă accidentul s-ar fi petrecut la noi în ţară, oare ne-am fi comportat la fel?
