Procurorul şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, a declarat ca va trebui sa folosească anumite resurse umane care lucrează la dosarele penale la serviciul tehnic, în urma deciziei CCR. Într-o emisiune la Digi24, Kovesi a spus că instituţia pe care o conduce are nevoie de 130 de politişti judiciari şi 10 milioane de euro pentru a folosi infrastructura SRI.
„Noi am făcut o evaluare şi am început să ne pregătim pentru momentul în care această decizie va fi publicată în Monitorul Oficial. Această decizie ne pune probleme în privinţa modului în care vom pune în aplicare mandatele de supraveghere tehnică. Trebuie să vă spun că în acest moment singurele care pot deţine această aparatura sunt DNA şi DIICOT. Procurorii, până acum puteau apela la organele de poliţie sau la altele specializate ale statului, la care DNA a apelat – SRI, DIPI; Direcţia Operaţiuni Speciale. Erau mai multe posibilităţi prin care DNA folosea resursa umană şi anumite sisteme tehnice ale altor instituţii”.
În context, şefa DNA a explicat că a doua consecinţă apare „în momentul în care această decizie va intra în vigoare nu vom putea apela la sprijinul nici unei structuri cum este SRI, la capitolul resurse umane”. Ea a menţionat faptul că, potrivit deciziei, Curtea Constituţională nu exclude folosirea infrastruturii pentru efectuarea interceptărilor.
Kovesi a menţionat existenţa a două faze pentru implementarea acestei decizii: „Sunt doi paşi pe care trebuie să-i urmăm, îl punem în aplicare în dosarele pe care le avem în curs, de către poliţiştii din cadrul DNA, introducerea acestor mandate de supraveghere. Al doilea pas, depinde foarte mult de guvern pentru suplimentarea schemei de personal”. Şefa DNA a făcut referire la proceduri de selecţie, „o să ne grăbim să găsim oameni potriviţi, cu cunoştinte tehnice. O să avem o problemă în a pregăti acest personal. Va dura un pic. Depindem de momentul în care se va aproba această suplimentare a schemei de personal”.
Kovesi a spus că, de săptămâna viitoare, la 3.700 de dosare vor lucra 120 de procurori. „Până reuşim să obţinem noi posturi, vom lua poliţişti care lucrează în dosare penale care îi vor ajuta pe cei de la serviciul tehnic”. ea menţionând că principalul efect al acestor schimbări fiind creşterea duratei de soluţionare a unor dosare. „Avem 24 de persoane la serviciul de supraveghere tehnică şi acvitităţi diversificate pentru obţinerea mandatelor de la judecători”.
Kovesi a spus că „dosarele aflate în curs de soluţionare, pe rolul instanţelor de judecată nu ar trebui să fie afectate de decizia CCR”, comentând prevederile paragrafului 52 din această decizie. Totodată, ea a menţionat şi “principiul legii penale mai favorabile”, adăugând: „categoric, la momentul administrării acestor probe, procurorii DNA au respectat legea. Faptul că o anumită probă a fost administrată conform legii şi ulterior a apărut o decizie CCR nu ar trebui să aibă efecte asupra probelor administrate corect legal”.
Procurorul şef al DNA a declarat că o decizie a Curţii Constituţionale nu ar trebui să afecteze probele care au fost administrate legal anterior apariţiei acesteia, ea punctând că procurorii acestei structuri au respectat legea la momentul administrării probelor. „Categoric, la momentul administrării acestor probe procurorii DNA au respectat legea pentru că, la momentul la care s-au administrat aceste procedee probatorii şi mijloace de probă, Codul de procedură penală prevedea în mod clar că procurorul, poliţistul sau alte organe specializate ale statului pot pune în executare mandatul de supraveghere tehnică, ceea ce procurorii din DNA au respectat. Faptul că o anumită probă a fost administrată în conformitate cu legea şi ulterior a apărut o decizie a CRR nu ar trebui să aibă un efect asupra probelor legal administrate aşa cum au fost probele administrate în cazurile DNA”.
Laura Codruţa Kovesi a mai spus că deja anumite persoane implicate în dosarele DNA au invocat această excepţie apărută în urma deciziei CCR, încă din 16 februarie. „Mi-e foarte greu să comentez, să spun ce vor decide judecătorii, ei sunt cei care vor lua o decizie.
Ea a mai spus că “niciodată nu ne bazăm numai pe interceptări. Nu în toate dosarele am folosit aceste procedee probatorii”, exemplificând prin cazurile retrocedarilor de la ANRP, unde probatoriul s-a bazat pe martori şi pe documente, expertize. „Sunt foarte multe dosare în care nu avem interceptări şi sunt dosare în care folosim interceptări făcute de serviciul tehnic. Sunt şi dosare la care am apelat la alte instituţii, dar nu avem dosare in care să ne bazăm doar pe interceptări”, a declarat Laura Codruţa Kovesi.
În ceea ce priveşte necesităţile pe care Direcţia Naţională Anticorupţie le-a identificat ca urmare a deciziei CCR, aceasta a arătat că suma de 10 milioane de euro pentru acoperirea lor nu reprezintă un efort bugetar „extraordinar”. „Poate să fie acesta un moment mai greu decât celelalte, pentru că depindem de rezolvarea unor chestiuni administrative, dar sunt convinsă că Guvernul va găsi resurse să primim aceste posturi şi aceşti bani. Anul trecut, DNA a indisponibilizat bunuri în valoare de 500 de milioane de euro, în dosarele DNA sunt hotărâri judecătoreşti de 210 milioane de euro, bani care trebuie să intre în bugetul de stat. Am cerut 10 milioane de euro, o sumă extrem de mică. Nu este un efort bugetar extraordinar”, a mai spus procurorul şef al DNA.
Procurorul şef al DNA a afirmat, totodată, că există oameni care nu şi-ar dori ca activitatea anticorupţie să continue, unii dintre ei lucrând în instituţii cu atribuţii în administrarea justiţiei. „Sunt oameni care nu-şi doresc să ne continuăm activitatea, dar cred că oamenii care îşi doresc să ne continuăm activitatea sunt mult mai mulţi. Din păcate, din categoria celor care nu doresc să ne continuăm activitatea sau să avem piedici în activitatea noastră sunt şi printre cei care lucrează în anumite instituţii care au atribuţii legate de administrarea justiţiei”, a declarat Kovesi.
În acest sens, ea a dat ca exemplu Parlamentul, în care mai multe solicitări ale DNA care vizau deputaţi sau senatori au fost respinse în ultimii ani. „Astăzi pot să dau un exemplu concret: în Parlament s-a dezbătut o cerere de arestare preventivă, am primit aprobare pentru a reţine o persoană, dar nu şi pentru a propune arestarea preventivă. Nu aş putea spune dacă este o şicană, pentru simplul fapt că ei nu motivează niciodată aceste decizii, nici nu pot comenta. Dacă ele ar fi motivate, aş putea să spun de ce se resping aceste avize, dar ele nu sunt motivate, pentru că nu-i obligă nimeni să le motiveze. Până la urmă, este o decizie politică ce intervine într-o procedură judiciară”, a spus Laura Codruţa Kovesi.
Ea a precizat însă că nu toţi parlamentarii au o poziţie de respingere a solicitărilor DNA.
„Sunt în Parlament şi oameni care susţin DNA, pentru că sunt parlamentari care au votat pentru admitere propunerilor noastre. Deci nu trebuie să spunem că tot Parlamentul este rău, sunt oameni în Parlament care de foarte multe ori au votat pentru avize”, a mai spus procurorul şef al DNA.
„Noi suntem DNA şi nu ne lăsăm”, a mai spus procurorul şef Laura Codruţa Kovesi, subliniind că va fi o perioadă în care, poate, durata de soluţionare a dosarelor nu va mai fi aşa rapidă”, dar că acest lucru depinde de momentul în care va fi suplimentată schema de personal conform necesarului. „Ca şef de instituţie simt că sunt alături toţi colegii. Ca instituţie sunt foarte mulţi cetăţeni care susţin ce facem, sunt şefi de instituţii care susţin ce facem. La bilant au fost preşedintele, premierul, toţi au spus că susţin lupta anticorupţie, nu ne simţim singuri. E un moment greu, dar o să facem faţă. O să continuăm să facem ce avem de făcut, asta promitem cetăţenilor: noi suntem DNA şi nu ne lăsăm!”, a mai spus Kovesi.
Procurorul şef al DNA, a apreciat, totodată că Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV) a fost un instrument extrem de util pentru justiţia din România, iar opinia sa ca magistrat este că ar trebui menţinut, deoarece a blocat în ultimii ani mai multe tentative de limitare a competenţelor DNA. „Nu ştiu ce consecinţe politice sunt, sau ce implicaţii politice, însă eu, ca magistrat, vă pot spune că acest MCV a fost extrem de util pentru noi şi dacă el va continua, dacă Comisia Europeană va decide să continue, noi vom fi în continuare extrem de cooperanţi şi sunt convinsă că toate evaluările care se vor face vor fi la fel de obiective. Din perspectiva mea, acest mecanism de foarte multe ori a blocat anumite iniţiative care doreau să limiteze instrumentele investigative sau doreau să restrângă competenţele pe care DNA le are”. Ea a adăugat că, în opinia sa, MCV a contribuit la reformarea justiţiei şi la păstrarea progreselor înregistrate în acest domeniu, fiind în continuare un instrument util de evaluare a activităţii DNA.
„Anterior am deţinut şi poziţia de procuror general, deci sunt aproape nouă ani de când am participat la misiunile de evaluare. Pot să spun că MCV pentru noi a fost un instrument foarte util în a face reforme şi a face paşi înainte în justiţie, dar şi un instrument foarte util în a păstra aceste reforme care s-au făcut. La DNA vin de două ori pe an experţi din partea Comisiei Europene care ne evaluează rezultatele. Este o evaluare obiectivă, pe care din punctul meu de vedere, nu are de ce să mă deranjeze şi chiar este utilă. Şi orice evaluare externă a instituţiei este foarte bună”, a mai spus procurorul şef al DNA.
Referindu-se la planurile sale profesionale, şefa DNA a precizat că nu are de gând să intre în politică şi va urma tot o carieră în domeniul în care activează acum.
