Conducerea CFR SA a emis zilele trecute o dispoziţie ce obligă furnizorii companiei să încaseze facturilor emise către CFR SA doar după ce vin banii de la buget. Dispoziţia împiedică astfel furnizorii să ceară penalităţi şi dobânzi companiei şi vine la trei luni de când astfel de practici au fost interzise atât de către Comisia Europeană, cât şi de legea română.
Conducerea companiei CFR SA, subordonată Ministerului Transporturilor, a emis pe data de 14 iunie o dispoziţie prin care cere tuturor directorilor subordonaţi să introducă în contractele finanţate de la buget ce vor fi semnate o clauză conform căreia furnizorii CFR SA nu pot pretinde plata lucrărilor făcute mai devreme de 5 zile de momentul la care compania de stat primeşte fonduri de la Guvern, deci indiferent de data emiterii facturii.
Dispoziţia directorului se aplică ”tuturor contractelor încheiate la nivelul sucursalei (…) având ca sursă de finanţare fonduri primite de la bugetul de stat”.
Mai precis, dacă acum un furnizor are dreptul de a fi plătit în aproximativ 30-45 de zile de la momentul la care a încheiat lucrarea şi a emis factura, directorul general impune ca în viitor furnizorii să ceară plata cel mai devreme la cinci zile după ce CFR a primit bani de la buget. În consecinţă, în cel mai bun caz, firmele pot aştepta luni bune până când bugetul CFR este alimentat cu sumele necesare.
Directivele europene eşuează la graniţa României
Problema este că dispoziţia directorului general al CFR SA, George Micu, nu numai că încalcă legea românească, dar şi prevederi europene. Directiva combaterii plăţilor întârziate, 2011/7, impune ca plata să se facă la 30 de zile de la recepţia lucrărilor. Legea 72/2013 ce transpune în legislaţia noastră această prevedere europeană interzice explicit practica, menţionând: ”Părţile nu pot conveni cu privire la data emiterii/primirii facturii. Orice clauză prin care se stipulează un termen de emitere/primire a facturii este lovită de nulitate absolută”. În plus, şi directiva europeană şi legea românească stabilesc că plata se face la 30 de zile de la emiterea facturii. Dispoziţia şefului CFR SA nu numai că este ilegală, ci fără valoare juridică în faţa instanţelor de judecată care ar analiza o pretenţie de plată a penalităţilor, formulată de furnizori.
Întrebat de această dispoziţie, George Micu a răspuns: ”Este o prevedere prin care se doreşte o transparenţă iniţială totală faţă de utilizarea fondurilor cu destinaţie întreţinere de la bugetul de stat. CFR se angajează să plătească în 5 zile de la punerea la dispoziţie a banilor de către buget”.
Constructor: Luăm credite ca să plătim salariile
Şeful unei firme germane de lucrări feroviare caracterizează pe scurt dispoziţia: ”este o minciună, o bătaie de joc la adresa constructorilor. Mă cert cu ei pentru bani de anul trecut, nu mai dau nici măcar acele avansuri. Ne ţin de luni de zile că fac plata mâine-poimâine. Ce vină avem noi că ei nu au bani? Dispoziţia dată e ilegală, plata trebuie făcută în cel mult 45 de zile”. El spune că pentru a putea plăti salariile, deşi are de încasat milioane de euro de la CFR SA, firma sa a fost nevoită să ia credite bancare, pierzând astfel 140.000 de euro , cu titlul de dobânzi plătite băncii.
Problema arieratelor e una spinoasă în România, iar abordări de genul ”plată doar după alimentarea bugetului conturilor de la buget” reprezintă mai degrabă o ascundere a gunoiului sub preş decât o soluţie. Arieratele, adică datoriile certe dar neachitate, au dus la un blocaj generalizat al economiei şi la o neîncredere generalizată în mediul de afaceri. Arieratele sunt o problemă atât în relaţia cu FMI (unul dintre criteriile neîndeplinite în cadrul actualului acord), dar şi în relaţiile diplomatice cu ţări europene importante, precum Germania. Astfel, problema arieratelor de plată către firmele germane a fost unul dintre subiectele abordate recent de către premierul Victor Ponta la întâlnirea sa de la Berlin cu premierul Angela Merkel. Sectorul de stat românesc are facturi neplătite faţă de oamenii de afaceri germani în valoare de 100 de milioane de euro. Nu în ultimul rând, România ocupă a cincea poziţie din coadă într-un clasament al promptitudinii plăţilor în economie, fiind încadrată la categoria ţări în care sunt necesare intervenţii urgente din acest punct de vedere (raport Intrum Justitia, 2013).
