Sărbătoarea Sânzienelor a fost întâmpinată la Galaţi prin cea de a 13-a ediţiei a Târgului de Sânziene, la care au participat 45 de meşteri populari din Maramureş, Bucovina, Oltenia, dar şi din zona Galaţiului.
Gălăţenii au luat cu asalt standurile şi au cumpărat ceramică de Horezu şi oale din lut din comuna gălăţeană Braniştea, curele din piele, de la Iaşi, piese de broderie, mici troiţe şi candele sculptate în lemn, ouă încondeiate, din Bucovina, căciuli moldoveneşti, podoabe maramureşene, cămăşi din borangic. Mulţi gălăţeni au cumpărat farfurii şi ulcele de Horezu, pentru a le da de pomană, după datina „Moşilor de Vară”.
În cele trei zile, atmosfera de sărbătoare a fost asigurată, în fiecare seară, de Fanfara „Valurile Dunării” şi de Ansambul „Doina Covurluiului”, care a interpretat cântece şi dansuri din toate regiunile folclorice. Astăzi, ortodocşii sărbătoresc praznicul de Sfânta Treime, care are corespondent în datinile populare Sărbătoarea Sânzienelor.
„Sărbătoarea de Sânziene sau Drăgaica, cum i se mai spune, este respectată de toţi, toţi ştiu că nu trebuie să lucreze, că te strâmbă Sânzienele. Mai sunt şi acele flori galbene, frumos mirositoare, care se numesc sânziene şi care se găsesc oriunde, pe câmp, în această perioadă. În Moldova, drăgăici sunt merele văratice care se coc tocmai în această perioadă”, spune artistul popular Paul Buţa.
”Ziua Universală a Iei”
Astăzi, de Sânziene, românii sărbătoresc „Ziua Universală a Iei”. Apărută pentru prima dată pe columna lui Traian, frumuseţea costumului popular românesc şi în mod special cea a iei a fost imortalizată de mari pictori, precum Lecca, Sathmary, Tătărescu, Aman, Grigorescu şi Andreescu.
Citeşte şi Ia românească, de la costumul popular autohton la arta lui Henri Matisse, expusă la New York
Croiala elegantă a iei, broderiile fine, culorile în nuanţe calde, fac ca acest obiect de artă ţărănească să dea o impresie plăcută. De la ia brodată alb pe alb cu fir de mătase, din Argeş, la cea bogat lucrată în vişiniu de la Bran, la cea în negru pe alb din Săliştea şi până la cea în negru cu aur pe alb din Neamţ, toate iile se remarcă prin fineţea motivelor şi armonia culorilor. Potrivit specialiştilor, în zona Galaţiului această piesă de costum popular include influenţe din cele trei regiuni, Moldova, Muntenia şi Dobrogea.
„În urma acestei îmbinări geografice, mai găsim încă, în zona de nord a judeţului, la Cavadineşti, ia cu platcă la gât, însă cele mai multe sunt cele încreţite în zona gâtului. Ca şi cromatică, la ia întâlnită în această parte a ţării, predomină roşu şi negru, iar decoraţiunile sunt vegetale sau geometrizate”, explică Paul Buţa.
Citeşte şi Adele, îmbrăcată în ie românească, într-un pictorial pentru revista Vogue
