12.4 C
București
joi, 19 decembrie 2024
AcasăSpecialNaționalismul bizar al regimului Iohannis sau de ce e nevoie de mai...

Naționalismul bizar al regimului Iohannis sau de ce e nevoie de mai puțin SRI

Atunci când îl decorezi pe românul Eugen Nicolicea pentru „rol determinant” în victoria Revoluției și îi retragi decorația ungurului Laszlo Tokes pentru aceleași merite, atunci ai o mare problemă de adecvare la realitate și o lipsă completă a organului de detectare a ridicolului. Din motive neclare, asistăm, în mandatul Iohannis, la exacerbarea naționalismului xenofob, a cărui unică țintă este subminarea instituțiilor democratice și a statului de drept. Într-un mod subtil, ascensiunea acestui naționalism are legătură cu ascensiunea SRI și de aceea, poate neașteptat, recenta decizie CCR de reducere a puterii SRI este binevenită.

Ce legătură poate exista între naționalism și decizia CCR privind interceptările, care scoate SRI din schema instrumentării dosarelor penale, vom fi întrebați. Aparent, nici una, dar credem că ea există. Iată cum:

Serviciul Român de Informații are, practic, monopolul asupra siguranței naționale pe teritoriul României. Aceasta este deja o putere imensă conferită unei instituții, care poate face practic tot ce dorește în niște limite foarte largi pentru a proteja securitatea națională. Această putere practic nelimitată este exacerbată de lipsa unui control civil real în condițiile în care comisiile de control ale Parlamentului sunt formate, mai degrabă, din avocați și agenți de influență ai SRI decât din aleși responsabili conștienți de funcția de control civil. O cenzură mai eficientă exercită mai curând NATO și statele partnere decât instituțiile democratice românești. Acest mod de funcționare sub radarul controlului civil al SRI, face ca această instituție să poată cădea foarte ușor pradă ispitei abuzului și excesului. Un astfel de posibil exces îl reprezintă cazul tânărului maghiar acuzat de terorism pentru că a vrut să aprindă „o bombă” cu artificii la parada de Ziua Națională. Tânărul respectiv poate fi acuzat de extremism, de apartenență la o grupare xenofobă ungară, de huliganism și de alte lucruri poate mai grave care au legătură cu manipularea de substanțe periculoase, dar nu de terorism. Nu a avut loc nicăieri în lume, niciodată vreun atentat sau tentativă de atentat terorist cu artificii, iar comportamentul și conversațiile interceptate de SRI ale respectivului tânăr sunt foarte departe de a sugera conspirația pe care ne-a sugerat-o Serviciul Român de Informații.

Exemplul este grăitor. SRI este deținătorul monopolului asupra protecției securității naționale, dar, într-un stat de drept, nu poate și nu trebuie să dețină monopolul asupra granițelor sau limitelor de cuprindere a noțiunii de „siguranță națională”. În cazul amintit, avem toate motivele să credem că este vorba de infracțiuni de drept comun, caz în care SRI trebuie să facă pasul înapoi. Cum SRI a avut până acum și monopolul asupra interceptărilor atât în cazurile de siguranță naționale cât și în cele penale, acuzația acuzația de terorism, deși evident excesivă, a fost susținută de procurori. De aceea, susținem că exercitarea unui singur monopol al puterii este suficient atât pentru sănătatea statului de drept, cât și pentru sănătatea SRI. Prea multă putere concentrată în mâinile unei singure instituții este nocivă. Oricum ar fi, procurorii sunt supuși unui control mai strict decât SRI în caz de abuz, așa că preluarea atribuțiilor privind interceptările de către aceștia este, din principiu, un lucru binevenit. Desigur, există umbre asupra deciziei Curții Constituționale, care pot compromite dosare grele de corupție sau chiar de crimă organizată și nu avem nici o îndoială că o mulțime de infractori și de apărători ai acestora (printre care s-a înscris recent, în chip rușinos și impardonabil, Traian Băsescu) vor încerca să profite, dar, dacă reformele din justiție și lupta anticorupție sunt ireversibile, atunci sistemul se va regla în cele din urmă, chiar dacă între timp vor scăpa și câțiva rechini prin ochiurile plasei. În fond, avem mai mare încredere că DNA va gestiona mai bine interceptările decât a făcut-o vreodată SRI.

Și mai există un motiv. Episodul Târgu Secuiesc este numai una din manifestările naționalismului cultivat de SRI. Altele pot fi găsite periodic în articole xenofobe și primitive găzduite mult prea generos de revista serviciului, Intelligence. Prietenii „jurnaliști” ai actualului director SRI fac emisiuni la televizor care nu sunt prea departe de limbajul violent și instigările României Mari. Anul trecut, parlamentarii au vrut să pedepsească cu închisoarea arderea drapelului, deși acasă la cel mai important partener strategic al României, Statele Unite, este considerată o manifestare a dreptului la liberă exprimare. Acum, mai nou, vor impună intonarea obligatorie a imnului și interzicerea drapelului Ținutului Secuiesc. Peste toate a venit și gestul rușinos al lui Iohannis de a-i retrage decorația lui Laszlo Tokes, un om care poate fi acuzat de multe, dar că nu a avut un rol determinant în Revoluție, nu. Asistăm în mandatul minoritarului Iohannis și sub oblăduirea SRI, la o extrem de bizară resurgență a naționalismului românesc primitiv. Și, dacă a uitat, SRI trebuie să se țină cât mai departe de acest fenomen pentru că s-a născut, ca instituție, din oribilele confruntări interetnice din martie 1990, de la Târgu Mureș, un păcat originar, care nu poate fi șters. Este ușor să te smintești și să crezi că dacă ai monopolul asupra siguranței naționale, atunci îl ai și pe acela al patriotismului și românismului pentru că până la subminarea instituțiilor democratice nu mai este decât un pas.

Pentru că, apropo, știți cine mai este victimă a noului naționalism antioccidental?Tocmai DNA, despre care tot mai mulți români verzi afirmă, mai pe la colțuri, în Parlament, mai la vedere în spațiul public că este o instituție „alogenă” impusă cu forța de imperialiștii de la Bruxelles și Washington.

Cele mai citite

Elena Lasconi deranjată profund de candidatura lui Nicușor Dan la prezidențiale: E așa o vrăjeală asta cu independenții

Anunțul lui Nicușor Dan despre intenția de a candida la prezidențiale nu a fost fair-play, spune liderul USR, Elena Lasconi. „Nu a fost fair play....

Trendyol integrează primul brand românesc pe platformă

Produsele Gerovital sunt disponibile pentru a cumpăra în România Trendyol, cea mai mare platformă turcă de comerț electronic, deținută de gigantul chinez Alibaba, aduce pe...

Liderii UE se reunesc la ultimul Consiliu European din acest an: Ucraina, Orientul Mijlociu și migrația, principalele teme de discuție la Bruxelles

Liderii statelor Uniunii Europene se întrunesc joi, la Bruxelles, pentru ultimul Consiliu European din 2024, unde vor aborda teme majore de politică externă și...
Ultima oră
Pe aceeași temă