Suntem obişnuiţi ca locuinţele noastre să posede anumite dimensiuni, iar încăperile, funcţie de utilitatea care le-a fost destinată, să aibă anumite volume. Atât de tare ne sunt inculcaţi aceşti parametrii, încât nu sesizăm acest lucru decât atunci când intrăm în contact cu un spaţiu locuibil care iese radical din aceste tipare.
Adeseori, obligativitatea de locui într-un astfel de spaţiu poate genera un anumit grad de disconfort. De aceea există tentaţia de a regla aceste spaţii în aşa fel încât ele să corespundă tiparelor noastre definitorii pentru confort. Totul porneşte întotdeauna de la una din cele două situaţii opuse: fie spaţiul este prea mic, fie este prea mare. Este adevărat că cea de a doua situaţie este mult mai rară decât prima, cvasitotalitatea cazurilor de acest fel fiind cele în care spaţiul este insuficient. În consecinţă, şi soluţiile care abundă sunt cele care vizează mărirea spaţială şi funcţionalizarea acestuia.
Cu toate acestea, am întâlnit un caz în care s-a dorit diminuarea volumului locuinţei. Este vorba de o casă interbelică, ale cărei interioare aveau, în conformitate cu tiparele epocii în care a fost construită, o înălţime de 3,5 metri. Pe lângă faptul că o astfel de înălţime a încăperilor poate să provoace un anumit disconfort celor care nu sunt obişnuiţi, ea aduce şi o consecinţă importantă în planul costurilor cu întreţinerea pentru că va trebui să fie încălzit un volum de aer cu aproximativ 30% mai mare decât al unei încăperi cu înălţime obişnuită, în jurul valorii de 2,5 metri.
Iată două motive suficiente pentru a se lua decizia ca înălţimea locuinţei să fie redusă. Aceasta a fost soluţia care s-a luat şi în cazul pe care îl prezentăm aici. Chiar dacă cheltuielile cu aceste lucrări au fost destul de ridicate, ele vor putea fi amortizate în câţiva ani prin economiile care se vor face pe perioadele de iarnă cu combustibilul necesar încălzirii.
Lucrările propriu-zise au constat în construirea unor tavane false la 60 cm de planşeu.
Etape de lucru:
1. Eliminarea finisajelor vechi
Planşeele din beton erau finisate cu un strat din ipsos. Acesta a fost eliminat împreună cu instalaţiile de apă, scurgere şi electrice aflate la acest nivel.
2. Realizarea noilor instalaţii
Pe planşeul decopertat au fost trase şi fixate noile conducte ale instalaţiilor din zonele băilor. De asemenea, cablurile electrice au fost fixate în bride pe traseele prestabilite.
3. Construirea sistemului de suspendare
Bridele au fost fixate pe plafon cu ajutorul hlotzşuruburilor cu dibluri. Poziţionarea tijelor a fost atent aleasă şi calculată în aşa fel încât ele să îndeplinească standardele de rezistenţă.
4. Izolarea şi finisarea plafonului
Pe planşeu au fost lipite plăci din polistiren cu grosimea de 10 cm. Pe bride a fost construit un sistem din profile metalice le care, ulterior, au fost montate plăcile din gips-carton.
