Ultimele studii realizate arată că o parte importantă dintre români suferă de cel puţin o afecţiune ce impune un regim special de alimentaţie. Din păcate, doar un mic procent dintre aceştia se alimentează corespunzător.
Intoleranţa la gluten, cunoscută de unii și ca boala celiacă, deși între ele există o mică diferență, este o maladie autoimună, declanşată la unele persoane cu o anumită predispoziţie genetică la ingerarea alimentelor care conţin gluten, acesta reprezentând principala formă de proteină din cereale. Astfel, în cazul unor persoane care consumă în mod repetat gluten se declanşează o reacţie autoimună ce cauzează leziuni ale intestinului subţire, acestea, la rândul lor, determinând tulburări de digestie sau de absorbţie. Intoleranţa la gluten este una dintre bolile digestive cele mai frecvente, ea apărând la aproximativ 1% din populaţie.
Există totuşi o diferenţă între simpla intoleranţă la gluten şi boala celiacă, intoleranţa la gluten necauzând lucruri grave pentru organism precum o face boala celiacă. “Diferenţa majoră între sensibilitatea la gluten şi boala celiacă este mecanismul care conduce la apariţia simptomelor şi, implicit, efectele acestei diferenţe asupra structurii şi funcţionalită-ţii organismului. Boala celiacă este rezultatul unui răspuns imun aberant în care organismul produce anticorpi împotriva propriilor structuri. Sensibilitatea la gluten se defineşte printr-o suită de simptome mai mult sau mai puţin vagi, intestinale şi extraintestinale care se remit sau se ameliorează odată cu excluderea glutenului din alimentaţie“, explica doctorul Alina Stănescu-Popp, medic primar, supraspecializarea gastroenterologie pediatrică, conform celiaci.ro.
Cum putem depista intoleranţa la gluten?
Simptome precum durerile abdominale, balonare, episoade periodice de diaree, dureri arti-culare, crampe musculare, stări de iritabilitate, răni în cavitatea bucală, furnicături la nivelul picioarelor, dermatită herpetiformă pot atrage atenţia asupra intoleranţei la gluten. Întrucât simptomele intoleranţei la gluten pot fi uşor confundate cu alte boli precum anemia, problemele digestive sau oboseala cronică, această afecţiune este foarte dificil de diagnosticat. Cu toate acestea, pentru a preveni evoluţia bolii şi apariţia complicaţiilor, este recomandat ca la prezentarea oricărui simptom ce poate fi asociat cu intoleranţa la gluten să ne facem o serie de teste amănunţite prin care să putem confirma sau infirma diagnosticul.
Când vine vorba de principalele metode de depistare ale intoleranţei la gluten, se pare că s-au făcut progrese şi la noi în ţară, la momentul actual un suspect de celiachie putându-şi confirma sau infirma afecţiunea prin intermediul analizelor de sânge, al biopsiei intestinale sau, mai simplu, cu ajutorul unuia dintre testele rapide pentru celiaci existente pe piaţă.
Ce facem dacă avem intoleranţă la gluten?
Din păcate, în cazul acestei boli, odată ce rezultatul este confirmat, nu există un tratament medicamentos care să conducă la vindecarea afecţiunii. Tratamentul constă în excluderea completă a glutenului din alimentaţie pentru întreaga viaţă, împiedicând astfel atât dezvoltarea bolii, cât şi apariţia unor alte afecţiuni asociate precum malnutriţia severă (întârzierea dezvoltării la copii), osteoporoza, infertilitatea, afecţiunile cerebrale sau chiar unele tipuri de cancer. Regimul fără gluten este recomandat persoanelor diagnosticate cu intoleranţă (sau cu boala celiacă), celor alergici și celor sensibili la gluten. În schimb, pentru toate celelalte persoane, excluderea totală a glutenului din alimentaţie nu este recomandată. O simplă reducere a cantităţii poate fi suficientă pentru a resimţi beneficiile digestive.
Pentru a nu mai prezenta simptomele deranjante, semn al intoleranţei la gluten, este bine să eliminăm din alimentaţie produse precum pâinea, orice produs de patiserie, prăjiturile, pastele din grâu, gâul, secara, orzul şi orice dresinguri ce conţin făină. Atenţie mare şi la anumite medicamente, suplimente alimentare şi produse cosmetice de pe piaţă, deoarece şi unele dintre acestea pot conţine gluten. Alimente ce pot fi consumate de persoanele care au depistat această intoleranță: hrișcă, mei, fructe, legume, car-ne, linte, nuci, orez, porumb, făină de cartofi, porumb, orez, soia și produse lactate, în acest ultim caz citind atent eticheta cu ingredient.
Cum identificăm produsele fără gluten?
Logoul – spicul de grâu tăiat – oferit de către autorităţi abilitate, de exemplu l’AFDIAG, garantează un conţinut de gluten sub 20 ppm (părți la un milion). Acest reper permite identificarea cu ușurinţă a produselor garantate fără gluten.
„Produsele pentru alimentație specială și, mai ales, cele pentru intoleranța la gluten sunt importate în proporție foarte mare, în România neexistând încă o capacitate de producție reprezentativă pe acest segment. Producătorii cu care noi colaborăm sunt certificaţi fără gluten, astfel încât riscul de contaminare a alimentelor este zero, iar acest lucru poate fi vizibil și în gradul de mulțumire a clienților“, a subliniat biologul Maria Martac, al cărei site alimentespeciale.ro vorbeşte pe larg despre acestea. Pâinea, făina şi derivatele, dulciurile de patiserie, pastele, ciocolata sau băuturile fără gluten sunt doar câteva dintre produsele de care celiacii se pot bucura în continuare consumând alimentele special pentru persoanele care au intoleranță la gluten.
1% din populație suferă de intoleranță la gluten considerată una dintre bolile digestive cele mai frecvente.