Zice că nu vrea să sperie lumea, dar efectul este exact invers. Asta după ce primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu, a declarat, cu două zile în urmă, că „în câteva săptămâni o să apară o hartă de risc seismic a Bucureştiului, dar nu o să o fac niciodată publică, pentru că nu sunt de acord cu speriatul populaţiei”. Despre ce hartă e vorba şi ce anume adevăruri grave ar putea conţine, am întrebat la Institutul Naţional pentru Fizica Pământului, unde directorul ştiinţific, Mircea Radulain a exclamat astfel, din prima clipă – „nu ştiu la ce se referă domnul Oprescu”. Este drept că această instituţie e angrenată în proiectul unei hărţi de risc seismic, răspunsurile căutate de specialişti fiind legate de evaluarea tuturor clădirilor din Capitală. Interlocutorul nu a dat însă deloc impresia că viitoarea hartă ar conţine ceva cu totul neaşteptat.
Prea puţine clădiri consolidate
Altfel, toată lumea ştie deja, de multi ani, că Bucureştiul e înţesat cu tot felul de clădiri grav expuse la riscul prăbuşirii, în cazul unui cutremur major. Primarul general însuşi recunoştea, cu prilejul aceleiaşi declaraţii din urmă cu două zile, că în acest oraş mai sunt încă 359 de asemenea imobile, şi că prea puţine – numai 22 – au fost consolidate în ultimii ani, din cauza lipsei fondurilor.
Primăria Capitalei a dat totuşi cifre
Interesant este că aceeaşi Primărie a Capitalei, care ar vrea să ţină secretă viitoarea hartă seismică a Bucureştiului, a dat totuşi publicităţii, la începutul acestei luni, lista clădirilor din oraş încadrate în clasa I de risc seismic. Este vorba despre 190 de imobile considerate a fi un adevărat pericol pentru comunitate, între acestea fiind şi clădiri care au spaţii publice mai mari de 50 de metri pătraţi. Asta înseamnă nu neapărat blocurile de locuinţe, ci şi cele de birouri sau magazine.
Cele 14 zone seismice ale Capitalei
Să ne amintim însă şi de faptul că Institutul pentru Fizica Pământului a împărţit Bucureştiul, cu ani în urmă, în 14 zone distincte, în funcţie de felul în care se comportă terenul la undele seismice, în funcţie de structura geologică a solului. E ştiut astfel că nordul Capitalei poate „vibra” mai puternic, în timp ce în zone ca Vitan, Berceni şi Republica acceleraţia undelor seismice e cea mai slabă. La nivel mediu, din acest punct de vedere, se află cartierele Drumul Taberei, Militari şi Cotroceni.
Operaţiune tehnică
Actualizarea datelor privind riscul seismic în Capitală este importantă mai ales în cazul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă, care trebuie să facă planuri la zi, în funcţie de situaţia din teren, pentru posibile intervenţii, am aflat de la specialiştii acestei instituţii. Dacă ar fi să tragem o concluzie, atunci aceasta ar fi că avem de-a face mai degrabă cu nişte operaţiuni strict tehnice – seismologii întocmesc hărţile lor, iar cei de la IGSU fac planuri de intervenţie. Şi atunci ne întrebăm despre ce secret vorbeşte Sorin Oprescu? Aşteptăm răspuns de la Primăria Capitalei, unde ieri ni s-a spus că trebuie să trimitem o solicitare. Am trimis-o…