Liderii europeni au dat undă verde unui acord cu Turcia, atât controversat, cât şi istoric, menit să oprească fluxul migranţilor spre Europa, în speranţa de a pune punct final unei crize fără precedent. Dar, dincolo de relaxarea din Consiliul European, s-a putut simţi o tensiune. Din 21 martie, ora 0, toţi noii migranţi care vin pe insulele greceşti de pe coastele turceşti vor fi retrimişi în Turcia. Premierul Ahmet Davutoglu a calificat drept „istorică“ ziua de vineri, când s-a aprobat un acord inedit asupra migranţilor între UE şi Turcia.
În timp ce premierul Davutoglu negocia la Bruxelles, preşedintele turc, Recep Tayyip Erdogan a acuzat Uniunea Europeană de ipocrizie în privința migranţilor, a drepturilor omului şi terorismului şi a lansat un nou atac împotriva Occidentului şi a acuzat Europa că susţine rebeliunea kurdă. Este ultima ieşire antieuropeană a lui Erdogan dintr-un şir mai lung.
Pe de altă parte, o criză umanitară mocneşte în Grecia, unde 46.000 de migranţi sunt blocaţi în condiţii deplorabile din cauza închiderii „rutei Balcanilor“ şi presiunea era maximă asupra europenilor pentru a găsi o soluţie la această criză.
Depăşită de sosirea anul trecut a peste 1,2 milioane de migranţi care în majoritate fug de războiul din Siria, dar şi din Irak şi Afganistan, UE este mai divizată ca niciodată în ce priveşte răspunsul la fluxul migranţilor – între o primire generoasă din motive umanitare, ca Germania, şi ridicarea de garduri, urmată de închiderea în cascadă a frontierelor în Europa Centrală. Un diplomat european rezuma acest acord: „Nimeni nu este mândru dar nu există alternativă“. ONU a avertizat asupra „riscului unor expulzări colective şi arbitrare“, dar europenii asigură că rămân în limitele dreptului internaţional, promiţând fiecărui doritor de azil care va veni pe coastele Greciei începând de duminică o examinare individualizată a cererii şi dreptul de a face recurs la decizia de retrimitere. Dacă propunerea Turciei a sedus unii lideri europeni, începând cu cancelarul Angela Merkel, această apropiere inedită de Turcia, care obţine contramăsuri substanţiale, i-a deranjat pe alții.
Un „troc“
În schimbul cooperării Ankarei şi readmiterii migranţilor, Ankara va primi un ajutor de 3 miliarde euro, deja promise, pentru finanţarea proiectelor de infrastructură destinate refugiaţilor şi urmează o altă tranșă de 3 miliarde euro. Câştigul simbolic pentru Turcia este în special deschiderea unui nou capitol de negociere în vederea aderării la UE. Un element de negociere pe care preşedintele François Hollande a preferat să-l minimalizeze. Turcii au mai obţinut liberalizarea vizelor până la finele lunii iunie, pentru facilitarea circulaţiei lor pe teritoriul european. Bruxelles a precizat însă că Turcia trebuie să dovedească până atunci că respectă cele 72 criterii de securitate, în special cele privind paşapoartele.
În prezent, Ankara a validat doar 10. De asemenea, europenii s-au angajat ca pentru fiecare sirian retrimis să „reinstaleze“ în UE un alt sirian din Turcia, dispozitiv care în prima fază va fi plafonat la 72.000 locuri în Europa. ONG-urile franceze şi Amnesty International s-au declarat consternate de nerespectarea unor principii ale UE.
Paris şi Berlin sunt pregătite să trimită în insulele greceşti din Marea Egee până la 600 de poliţişti şi experţi în migrație, în timp ce Atena se va afla în prima linie pentru retrimiterea migranţilor în virtutea acordului UE-Turcia. Miniştrii de Interne francez, Bernard Cazeneuve, şi cel german, Thomas de Maziere, au precizat că vor furniza suplimentar „până la 200“ de ofiţeri de poliţie pentru agenţia supravegherii frontierelor, Frontex şi până la 100 persoane pentreu agenţia europeană de azil, EASO.
După anunţarea acordului, mii de persoane au manifestat pentru susţinerea migranţilor, şi demonstraţiile concentrându-se în Londra, Atena, Viena, Barcelona, Amsterdam şi în numeroase oraşe din Elveţia.
