Un nou pericol de inundaţii în Lunca Dunării ne-ar prinde pe picior greşit: avem proiectul de renaturare a 530.000 ha, dar acesta este tergiversat.
Pe Dunăre se apropie o nouă viitură, creşterea nivelului apelor fiind provocată de topirea zăpezilor din masivele estice ale Alpilor şi de ploile torenţiale căzute în Europa Centrală. Germania, Austria şi Cehia, se confruntă cu o criză fără precedent, fiind înregistrate opt victime. La Passau, apele Dunării au atins, luni, cel mai mare nivel din anul 1501 până în prezent. Guvernul Cehiei a decretat stare de urgenţă în Boemia. În Austria, a fost inundat un cartier de la periferia Vienei, iar navigaţia a fost întreruptă pe sectorul austriac al Dunării. La Budapesta, a fost decretată alertă la inundaţii. Previziunile sunt sumbre. La Linz (Austria), e estimată o creştere a nivelului Dunării cu 179 cm, care se adaugă la cota existentă, de 675 cm. La Budapesta este estimată o creştere cu 117 cm, în condiţiile în care nivelul Dunării era deja de 499 cm. În aval de Budapesta, creşterile sunt de 60-82 cm, iar pe sectorul sârbesc e semnalată „avangarda” viiturii, cu creşteri de 22-28 cm, care se apropie de sectorul românesc.
Dig din saci, în loc de polder
Ministrul delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură, Lucia Varga, a declarat ieri că nu este pericol de inundaţii la Dunăre. Nici măcar cod galben. Dar riscul există pe termen lung şi vizează zonele riverane din sud, dar mai ales Galaţiul şi Brăila. La Galaţi, inundaţiile ar afecta cartierul Port, cu 8.000 de locuitori şi Zona Industrială Est. Ar fi întreruptă şi activitatea Şantierului Naval „Damen”, din grupul „Damen Shipyards” (Olanda), care în 2006 a oferit Guvernului României o finanţare de 400.000 euro, pentru realizarea studiului renaturării Dunării. Soluţii de diminuare a riscului inundaţiilor la Galaţi-Brăila au tot fost promise. În 2006, Ministerul Mediului anunţa că va fi construit un polder (teren agricol inundabil la nevoie) pe malul tulcean al Dunării, vizavi de Galaţi, dar nu s-a întâmplat nimic.
Coridorul verde al Dunării
Proiectul există. Programul „Redimensionarea ecologică şi economică a incintelor amenajate din Lunca şi Delta Dunării”, demarat după inundaţiile din 2006, a fost elaborat de Institutul Naţional de Cercetări Delta Dunării (INCDD) Tulcea în colaborare cu alte 5 institute de cercetări. Proiectul a costat peste 40 miliarde de lei vechi şi viza refacerea ecosistemelor din Lunca Inferioară a Dunării pe o suprafaţă de 530.000 ha de teren. Cercetătorii au elaborat modele digitale, au realizat scenarii şi simulări de irigare, modele tridimensionale ale sectoarelor vizate, modele hidraulice, hărţi, cotele coronamentului digurilor etc.
În 2010, ministerul a schimbat strategia. Secretarul de stat Dan Cârlan anunţa, la Galaţi, că “din raţiuni economice” 85% din suprafeţele desecate vor rămâne în folosinţă agricolă. Se vor renatura numai 15,9% din suprafeţe. Pe 40,8% din suprafeţe vor fi terenuri agricole amenajate ca poldere, iar alte 43,3% din suprafeţe vor fi exclusiv terenuri agricole. În aprilie, ministrul Lucia Varga a participat, la Galaţi, la dezbaterea publică pe tema renaturării, în „varianta 2010”, în care a fost eliminat polderul de pe malul dobrogean, acolo fiind exclusiv teren agricol. Astfel, Brăila şi Galaţiul sunt supuse riscului inundaţiilor, pentru a fi salvată afacerea familiei unui fost primar din comuna Turcoaia, care cultivă 750 ha de teren agricol concesionate de la ADS.