Curtea de Apel Galaţi a decis suspendarea hotărârii din 26 februarie a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii de revocare a judecătoarei Alina Ghica din funcţia de membru ales al consiliului.
Este o decizie extrem de importantă a instanţei gălăţene de contencios deoarece în adunarea generală de la aceeaşi Curte de Apel se votase revocarea din CSM a Alinei Ghica, ceea ce înseamnă că a fost ceva nelegal în modul de desfăşurare a revocărilor din CSM.
De remarcat este INDEPENDENŢA instanţei gălăţene care a dat soluţia de suspendare a revocării Alinei Ghica în chiar fieful celor care o contestau.
Reamintim că în afară de Alina Ghica a mai fost revocat şi judecătorul Cristi Dănileţ fără respectarea normelor legale de convocare a adunărilor generale şi fără motivarea hotărârilor de revocare, situaţii care atrag nulitatea revocărilor.
Ambii judecători au militat împotriva abuzurilor asupra regulilor statului de drept din 2012 şi împotriva ingerinţelor politicului în actul de Justiţie.
Dănileţ şi Ghica au atacat la instanţe hotărârea CSM-ului de revocare. Procesul lui Cristi Dănileţ s-a judecat la Curtea de Apel Bucureşti ( instanţă îndrituită să judece astfel de situaţii), iar cea a Alinei Ghica – la Galaţi ( strămutare realizată la solicitarea Alinei Ghica, deoarece ea era şi şefa Secţiei Contencios de la Curtea de Apel Bucureşti , iar judecarea ei de către proprii colegi nu era conformă deontologiei).
De asemenea, reamintim că judecătorul Cristi Dănileţ a atacat modul de revocare şi la Curtea Constituţională a României, unde a câştigat pe motiv că a fost revocat NECONSTITUŢIONAL, iar instanţele TREBUIE să ţină cont de decizia CCR, care funcţionează ca text de lege. Decizia CCR dată pentru Cristi Dănileţ este valabilă şi pentru Alina Ghica, situaţiile fiind similare.
Decizia de suspendare a revocării Alinei Ghica nu este definitivă, ea putând fi atacată de CSM cu recurs la Secţia Contencios a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Insă şi această instanţă supremă TREBUIE să ţină cont de decizia CCR, care a stabilit neconstituţională revocarea lui Dănileţ, speţă asemănătoare cu aceea a Alinei Ghica, iar practica este unitară.
De ce a decis CCR că revocarea lui Dănileţ este neconstituţională
Potrivit deciziei Curţii Constituţionale, articolul 55, alineatele 4 şi 9 din Legea 317/2004 ( Legea CSM) sunt neconstituţionale.
Conform articolului 55, alineatul 4, „membrii aleşi ai Consiliului Superior al Magistraturii sunt revocaţi şi la cererea majorităţii adunărilor generale de la nivelul instanţelor sau parchetelor pe care le reprezintă, în cazul neîndeplinirii sau îndeplinirii necorespunzătoare a atribuţiilor încredinţate prin alegerea ca membru al Consiliului. În cadrul adunărilor generale, decizia se ia cu votul a două treimi din numărul judecătorilor sau procurorilor„.
Alineatul 9 al articolului 55 prevede că „în termen de 15 zile de la înregistrarea sesizării semnate şi motivate de reprezentanţii adunărilor generale prevăzute la alin. (4), Plenul Consiliului Superior al Magistraturii dispune revocarea din funcţie a membrului ales. Dispoziţiile art. 57 alin. (2) se aplică în mod corespunzător”.
Aceste texte de lege au fost invocate şi pentru revocarea Alinei Ghica, în concluzie decizia CCR, care acţionează ca TEXT DE LEGE, este valabilă şi pentru ea.
„Aceste prevederi declarate neconstituţionale de CCR încalcă dreptul la apărare, previzibilitatea şi predictibilitatea normei juridice„, spun specialiştii.
În limbaj comun, acest lucru înseamnă că un text de lege trebui cunoscut şi dezvoltat prin norme de aplicare în aşa fel încât să se ştie cum să se aplice corect textul de lege şi cum să fie interpretat corect astfel încât să ofere garanţii pentru respectarea tuturor drepturilor de apărare.
Reamintim că judecătorii Cristi Dănileţ şi Alina Ghica NU au fost chemaţi în faţa adunărilor generale ale instanţelor care i-au ales în CSM pentru a se putea apăra , ei fiind revocaţi prin vot, fără respectarea dreptului la apărare.
La multe instanţe s-a votat prin ridicarea mîinii, deşi legea prevede expres că votul este secret.
În plus, în toate hotărârile de revocare NU au fost precizate motivele CONCRETE ale revocărilor, deşi motivarea este obligatorie.
