Orice părinte vrea să-i ofere copilului său un mediu propice pentru a studia şi a se relaxa. De aceea, camera celui mic trebuie amenajată după anumite reguli, astfel încât să asigure confortul necesar copilului.
Camera micuţului trebuie pregătită din timp, înainte ca acesta să fie adus acasă, pentru ca amenajarea să fie atent gândită. Aceasta trebuie să-i asigure o zonă de odihnă adecvată, dar şi una de joacă. Venirea pe lume a unui copil reprezintă pentru majoritatea familiilor un moment de maximă bucurie. Însă, această ocazie nu aduce numai sentimentul de împlinire din sufletul părinţilor, ci şi noi probleme în ceea ce priveşte organizarea şi amenjarea locuinţei pentru întâmpinarea micuţilor.
Când vine vorba despre decorarea camerei celui mic, ne gândim în primul rând să creăm un mediu sigur, care să îi permită micuţului să-şi dezvolte creativitatea şi să îl îndemne la visare.
Aşa că accesoriile şi materialele pentru decorarea acesteia trebuie alese cu grijă. În primul rând, optaţi pentru materiale naturale, antialergice şi evitaţi obiectele cu care acesta s-ar putea răni (margini ascuţite, jucării ce pot fi înghiţite, obiecte sau mobilier din sticlă etc.). Nu folosiţi finisaje reci, precum gresia sau metalul! Acoperiţi podeaua încăperii cu parchet din lemn masiv şi izolaţi-o cu ajutorul unei mochete sau a unui covor gros din fibre naturale, pentru că micuţul se va juca cu siguranţă pe jos.
Regula „materialelor naturale” este valabilă şi atunci când vine vorba de mobilier. În plus, ar fi bine ca acesta să aibă forme cu margini rotunjite, pentru a preveni o eventuală accidentare. După ce aceste criterii sunt îndeplinite, căutaţi un ansamblu de mobilier care să se poată modifica o dată cu creşterea copilului. Acest lucru este foarte practic şi vă va scuti de cheltuieli ulterioare. Alegeţi un pătuţ pentru nou-născuţi, care se poate transforma în pat de o persoană. Gândiţi-vă din timp că pe măsură ce micuţul creşte, va avea nevoie de mai mult spaţiu de depozitare, aşa că achiziţionaţi de pe acum un mobilier inteligent compartimentat, care să îi servească şi mai târziu. Puteţi alege un mobilier în a cărui gamă să fie disponibil şi un birou pe care să îl cumpăraţi la timpul potrivit, fără a fi nevoit să schimbaţi tot ansamblul. Sau alegeţi unul cu birou încorporat, care să dispună de un sistem de pliere ce permite mascarea acestuia. Indiferent de alegerea făcută, cautaţi să amplasaţi mobilierul în aşa fel încât centrul camerei să rămână liber, pentru a permite celor mici să se joace.
O dată cu sosirea celui mic acasă, pe lângă amenajarea unei camere speciale pentru el, trebuie să vă gândiţi şi ce modificări trebuie făcute în restul locuinţei pentru siguranţa lui. Aşa că uitaţi-vă prin magazine după sisteme de blocare a uşilor de la camere, mobilier, electrocasnice şi, bineînţeles, protecţie pentru prize. Când prichindelul va începe să exploreze casa, nimic nu îi va sta în cale, aşa că fiţi cât se poate de precauţi!
Un interior multifuncţional
Indiferent de sexul destinatarului, camera celui mic trebuie gândită multifuncţional, astfel încât să servească tuturor nevoilor acestuia. Ţinând cont că această încăpere reprezintă universul copilului tău, trebuie să o organizezi în aşa fel încât să îi găzduiască confortabil toate activităţile. Este indicat ca spaţiul să beneficieze de mai multe zone, bine definite: una dedicată odihnei, una de studiu, una de joacă şi cea de depozitare. Bineînţeles că importanţa acestora se modifică o dată cu vârsta copilului, de aceea ar fi bine să ţineţi cont de acest lucru de când demaraţi amenajarea, pentru ca schimbările necesare să fie făcute cu uşurinţă în timp (de exemplu, inserarea biroului sau amenajarea unei arii de primire a prietenilor).
Pentru adolescenţi
Vine un moment în viaţa fiecărui părinte când realizează că o dată cu vârsta se modifică şi nevoile copilului său. Preocupările acestuia se schimbă, dezvoltându-şi un nou stil de viaţă caracteristic etapei pe care o începe, ceea ce duce implicit şi la regândirea spaţiului ce îi revine. O 0dată cu noile preocupări şi nevoi ale acestuia, au loc şi modificări privind mediul lui de viaţă. O cameră de copil cu dragoni pictaţi pe pereţi şi aşternuturi imprimate cu personaje de poveste nu mai reprezintă interesele adolescentului şi nu este potrivită personalităţii pe care şi-a dezvoltat-o. Aşa că e momentul pentru o schimbare!
Temă pentru cei mici
Pentru a înveseli camera prichindelului, căutaţi să alegeţi mobilier, jucării şi accesorii specifice cât mai colorate şi animate. Alegerea unei teme decorative reprezintă o idee foarte bună. În acest scop, vă puteţi inspira din lumea poveştilor sau a desenelor animate, pentru a oferi micuţilor voştri un decor plin de farmec, care le va da frâu liber imaginaţiei şi îi va îndemna la visare. Ţineţi cont de sexul copilului şi de preferinţele lui atunci când luaţi aceste decizii, însă nu vă sfiiţi să fiţi puţin nonconformişti şi să vă abateţi de la tipare.
Pentru baie, de principiu se folosesc materiale teflonate, care nu păţesc nimic în contact cu apa şi care sunt rezistente la abur. Sunt materiale speciale pentru acest spaţiu.
Din toată casa, livingul are un rol important. Acesta este spaţiul unde îţi întâmpini musafirii şi unde stai cu prietenii într-o zi de sâmbătă. Perdelele au un rol decorativ, trebuie asortate cu mobila şi tot spaţiul, trebuie să fie vaporoase, luminoase, se pot face eventual să cadă pe jos 5-10 cm pentru a fi cât mai elegante posibil. Sunt alese modele uni, asortate cu draperii cu model.
Apelaţi la culori
Imprimeuri inspirate din natură, culori vesele şi contraste romantice, aceasta este formula unei camere de tineret originale şi pline de farmec. Nota romantică, paternurile florale şi accentele de roz şi lila conferă decorului inocenţă şi feminitate. Mixul de imprimeuri, repetarea riguroasă şi echilibrată a culorilor folosite şi existenţa anumitor corespondenţe între elementele amenajării fac ca decorul, altfel destul de încărcat, să fie armonios.
Sfatul specialistului
Irina Constantin, designer, tel.: 0744.679.455; email: irina@knoxdesign.ro)
Camera copilului nu este o prelungire a locuinţei părinţilor, nu trebuie să fie în aceeaşi notă cromatică. Aţi amenajat totul minimalist cu tonuri de bej şi maron. Nu este necesar să continuaţi tot aşa şi în camera copilului. Ea este independentă. Este casa lui şi deci trebuie amenajată special pentru el. Dacă înţelegeţi acest lucru, puteţi face singuri decorul, dacă nu, mai bine apelaţi la un specialist.
Lista lucrurilor care nu trebuie să lipseasă din camera viitorului bebeluş:pătuţ, zonă înfăşat, coş gunoi, fotoliu, şezlong alăptare, zonă de joacă/ţarc pe jos, jucării (doar în rafturi), coşuri, depozitare haine/dressing, pătuţ copil cu reglaj pe înălţime, cădiţa (nu e neapărat necesară), jocuri/culori/interactivitate, pardoseală caldă.
Copilul până la vârsta de 3 ani deşi are preferinţe, nu şi le poate exprima – trebuie să le ghicim în funcţie de modul său de manifestare. Oricum, copilul nu trebuie să doarmă cu noi în cameră. Chiar dacă doarme, după perioada de alăptare trebuie mutat. Mutare categorică, iar amenajarea trebuie să îl ajute să se desprindă de fusta mamei, chiar dacă invocă coşmaruri ca să se reîntoarcă în patul matrimonial. Amenajările pentru preşcolari (3 – 6 ani) implică următoarele recomandări: pătuţul tip leagăn se schimbă cu un pat reglabil pe lungime – deja se pot alege forme mai complexe (suspendat, în formă de căsuţă, pantof, maşină, cu tobogan etc.), locul de joacă este cât mai mare, depozitarea simplă pentru jucării (sertare în care se aruncă uşor), mini bibliotecă pentru cărţi cu imagini, eventual sonorizare/TV & DVD în cameră, măsuţă şi scăunele pentru bricolaj – se vor observă acum aptitudinile, precum şi preferinţa pentru anumite jucării – maşinuţe/trenuleţe/păpuşi/pluşuri etc., este un copil introvertit sau extrovertit? Îi place să se joace într-un grup sau se retrage? Are preferinţe pentru anumite sporturi? La ce desene animate se uită? Deja se pot alege pereţi coloraţi pe o tematică preferată – de aşteptat să se schimbe cam o dată pe an sau la 2 ani. Puteţi alege autocolante amuzante, dacă are înclinaţii spre desen alegeţi un colţ/perete/uşă pe care să se poată desena şi cumpăraţi tablă sau vopsea specială pe care se poate scrie.
Amenajarea camerei de şcolar (6 -12 ani) implică existenţa unui birou (calculator/imprimantă/bibliotecă, patul se poate schimba cu o canapea extensibilă, dormitorul devine miniliving, deja începe să se întâlnească cu prieteni, colegi de joacă, ceea ce implică jocuri, console. Trebuie să îi oferiţi mai multă încredere, independenţă şi intimitate. Dacă până acum aţi ţinut sau nu cont de preferinţele lui, de data aceasta chiar trebuie să le puneţi în practică.
Sfatul specialistului
Radu Negoiţă, Drd. arh., tel.: 0742.426.685
Camera copilului trebuie să fie atât un mediu sănătos şi confortabil pentru noul membru al familiei dumneavoastră, cât şi o platformă de teste, un laborator în care micul utilizator îşi evaluează influenţa asupra elementelor componente ale universului fizic înainte de a lua contact cu necunoscutul din afara casei.
Materialele care vor intra în componenţa amenajării camerei trebuie să fie dintre cele cu grad minim de toxicitate – copiii îşi „învaţă” habitaclul cu mâinile, dar şi cu gura, deci acest aspect trebuie luat în seamă. Suprafeţele netede sunt de asemenea mai sigure decât cele denivelate. Un covor care să acopere toată suprafaţa de călcare ar fi de asemenea util – suprafaţa cu care va lua contact copilul va fi astfel moale, dar şi călduroasă.
Pentru camerele destinate a doi copii se recomandă paturi suprapuse pentru economie de spaţiu, dacă acest lucru este necesar (cum este propunerea Ivona Ambiente, vezi foto, n.red). Eficientizare maximă a spaţiilor de depozitare – patul poate fi dotat cu sertar de lenjerie, iar cărţile se pot depozita pe poliţe suspendate. Este important ca fiecare frate să aibă o zonă de lucru sau de joacă al cărei utilizator exclusiv să fie, acest lucru va contribui la buna înţelegere a celor doi.
Mobilierul simplu este mai uşor de întreţinut. Suprafeţele cu o bună rezistenţă la uzură sunt cele mai recomandate. Un criteriu în alegerea dumneavoastră ar putea fi colţurile rotunjite, precum şi rezistenţa structurală a diferitelor obiecte de mobilier, deoarece copiii nu se vor da în lături de la diferite încercări menite să o verifice. În materie de texturi şi cromatică, cel mai important este implicarea utilizatorul camerei, dacă acesta se află la vârsta la care îşi doreşte acest lucru. Pentru copiii foarte mici sunt recomandate nuanţele pastelate datorită efectului liniştitor – vor adormi mai uşor într-o cameră cu pereţii bleu pal, decât într-una cu ei zugrăviţi în tonuri de roşu, de exemplu.
Copiii îşi dezvoltă personalitatea pe măsură ce cresc, deci un ambient prea încărcat ar putea crea o nevoie ulterioară de modificări. Decorarea pereţilor cu personaje din desene animate ar putea să placă copilului la o vârstă mică, dar nu şi după ce trece de o anumită vârstă. Un mobilier simplu şi divers într-o cameră luminoasă cred că ar face mai mult decât un set rigid de mobile de gamă cumpărat de la marii retaileri de profil.