Alteța Sa Regală Principesa Margareta a României, Custode al Coroanei, a devenit un simbol al transformărilor prin care a trecut țara noastră. Atitudinea față de noua figură centrală a Familiei Regale a României a fost un adevărat ”termometru” al democrației.
Dacă în ianuarie 1990, elita românească era abrutizată de comunism, iar membrii Familiei Regale a României erau tratați de puternicii zilei cu ostilitate nedisimulată, în anul 2016, în care românii aniversează 150 de ani de la fondarea Dinastiei Române, Alteța Sa Regală Principesa Moștenitoare a fost desemnată de revista ”Forbes” drept cea mai influentă femeie din România.
Drumul parcurs a fost lung, de la o societate organizată după un model stalinist până la o societate democratică europeană. De asemenea, în aceste zile, s-a împlinit un an de când Principesa Margareta a României și soțul său, Principele Radu al României, au devenit cetățeni de onoare ai județului Cluj. Întâlnirile dintre membrii Familiei Regale a României și autoritățile publice au devenit ceva normal, iar prim-ministrul României, Dacian Cioloș, a participat la dineul oficial oferit pe 26 martie, la Castelul Peleș, de către Principesa Moștenitoare, după ce, cu un an înainte, și președintele României, Klaus Iohannis, a făcut același lucru.
În acest moment, relațiile dintre Familia Regală a României și puterea politică nu au natură constituțională, ci instituțională. În fapt, deși, deocamdată, România își păstrează regimul republican, atribuțiile publice ale Familiei Regale a României nu diferă prea mult de cele ale Familiei Regale a Marii Britanii. Acest lucru i-a determinat pe unii dintre teoreticieni să vorbească despre conceptul de „Noua Monarhie“, în care instituția Coroanei transcende forma de guvernământ.
Însă dincolo de conceptele teoretice, din punct de vedere pragmatic, toate straturile societății românești recunosc rolul Familiei Regale, într-o transformare de ordin psihosocial care duce logic la restaurarea monarhiei printr-un act democratic de întărire a legitimității istorice a Casei Regale a României. Din 1 martie, de când Majestatea Sa Regele Mihai I al României, care se confruntă cu un diagnostic medical sever, a renunțat la angajamentele sale publice, figura centrală a dinastiei a devenit Principesa Margareta a României.
În mod greșit, presa străină a relatat despre faptul că Principesa Moștenitoare ar fi preluat rolul de Custode al Coroanei, care revine, în mod obișnuit, șefului Familiei Regale. Însă, de fapt, Alteța Sa Regală Principesa Moștenitoare Margareta a României a preluat rolul de Custode al Coroanei din 30 decembrie 2007, printr-un act promulgat de Majestatea Sa Regele Mihai I al României, în calitate de suveran și de suzeran.
Data în care s-a întâmplat acest lucru este semnificativă pentru modul în care Regele Mihai I al României a înțeles să își ia revanșa împotriva Istoriei. Pe 30 decembrie 2007 se împlineau 60 de ani de când Majestatea Sa Regele Mihai I al României a fost șantajat de comuniști să abdice, act petrecut la 30 decembrie 1947, dar și 10 ani de la proclamarea Principesei Margareta a României drept Principesă Moștenitoare, în 1997, printr-un act al Regelui Mihai I care renunța la legea salică în desemnarea moștenitorilor Coroanei României. Aceste acte pot fi comparate cu cele asumate de Regele Carol I al României, care, în lipsa unor descendenți direcți, a decis să îl proclame Principe Moștenitor pe nepotul său, cel care avea să devină Regele Ferdinand I cel Loial.
Cine este Principesa Moștenitoare
Principesa Margareta a României a venit pe lume la puțină vreme după ce începuse exilul tatălui său. Ea s-a născut pe 26 martie 1949, la Lausanne, în Elveția, prima dintre cele cinci fiice ale Majestăților Lor Regele Mihai I și Regina Ana ai României. Principesa Margareta a urmat școli în Italia, Elveția și Marea Britanie. Nașul său de botez a fost Alteța Sa Regală Principele Filip, Duce de Edinburgh, actualul Principe Consort al Marii Britanii, soțul Reginei Elisabeta a II-a. Principele Filip este rudă apropiată a Familiei Regale a României, prin intermediul mamei Regelui Mihai I, Regina Elena a României, născută Principesă a Greciei și Danemarcei.
De asemenea, Familia Regală a României se află în relații apropiate de rudenie cu Familia Regală a Marii Britanii, iar Alteța Sa Regală Principesa Moștenitoare Margareta a României este inclusă în lista de succesiune la Tronul Marii Britanii, pe poziția a 82-a. La sfatul bunicii sale, Regina Elena a României, Principesa Margareta a decis să urmeze cursurile Universității din Edinburgh, acolo unde a obținut licența în Sociologie, Științe Politice și Drept Internațional Public.
După modelul rudelor sale din Familia Imperială și Regală de Habsburg, Principesa Margareta a României a optat pentru o carieră în organizațiile internaționale, aflate sub egida Organizației Națiunilor Unite. Ea a activat în cadrul Organizației Mondiale a Sănătății, apoi în cadrul Organizației pentru Alimentație și Agricultură a ONU și în cadrul Fondului Internațional de Dezvoltare a Agriculturii. Principesa Margareta a României a renunțat la cariera sa internațională în contextul transformărilor profunde aduse de anul 1989, care a pecetluit căderea regimurilor comuniste din Europa Centrală și de Est.
Principesa Margareta și sora sa, Principesa Sofia, au fost primii membri ai Familiei Regale a României care au revenit în țară, pe 18 ianuarie 1990. Într-un interviu acordat acum câțiva ani portalului HotNews.ro, Alteța Sa Regală își amintea atmosfera tulbure a acelor zile. Cele două fiice ale Majestății Sale Regelui Mihai I au fost întâmpinate cu bucurie de unii români, dar cu ostilitate de membrii elitei politice. Cele două Principese ale României au petrecut opt zile în țară, iar amintirile lor au fost evocate în discursul Alteței Sale Regale din 18 ianuarie 2015, când, la Ateneul Român, elita României serba împlinirea a 25 de ani de la revenirea Familiei Regale în patrie. „Majestatea Sa Regele și mama sa, Regina Elena, au părăsit România în noaptea de 3 ianuarie 1948. Au trecut 42 de ani până când, în binecuvântata zi de 18 ianuarie 1990, am pășit pe pământ românesc, însoțită de Principesa Sofia, sora mea. A fost drumul întoarcerii, drumul unei întregiri personale și istorice. Astăzi sărbătorim împreună un sfert de secol în care am stat, zi de zi, alături de conaționalii noștri, mai ales alături de cei mai vulnerabili dintre români, continuând legământul strămoșilor noștri.
În 1990, România profundă nu-și cunoștea Coroana, precum un copil care nu și-a întâlnit părinții. Ultimul sfert de veac a dat Coroanei rolul de educator și de model, în domeniile importante ale vieții românești, așa cum ne-a învățat Carol I. Astăzi, Fundația Principesa Margareta a României, care sărbătorește 25 de ani de la înființare, se bucură de încredere și de prestigiu. Sub îndrumarea Regelui Mihai, Familia Regală a ridicat o construcție socială, culturală și educațională, precum și o respectată instituție regală, într-o vreme care avea nevoie de modele, de iubire, de inspirație și de exemplu personal.
Toți acești ani au înrădăcinat România, au țesut identitatea și tradițiile ei destrămate. Astăzi, majoritatea românilor poartă Coroanei afecțiune și respect. Acum un sfert de secol, am fost opriți pe șoseaua București-Pitești cu mitraliere îndreptate spre convoiul regal. Douăzeci de ani mai târziu, Regele se adresa Parlamentului României, în ședință solemnă”, rostea Principesa Moștenitoare Margareta a României.
Discursul istoric al Principesei Moștenitoare reprezenta o acoladă peste cei 25 de ani petrecuți în slujba țării. -Principesa Margareta a României a fondat, în anul 1990, o fundație care îi poartă numele și care a reprezentat o -adevărată umbrelă pentru acțiunile de caritate asumate de membrii Familiei Regale a României. Însă, în prezent, angajamentele publice ale membrilor Familiei Regale reprezintă mult mai mult decât activitatea în cadrul Fundației Principesa Margareta a României. Printre altele, Principesa Moștenitoare a devenit președinte al Societății Române de Cruce Roșie, demnitate pe care avut-o și străbunica sa, Regina Maria a României. Iar membrii Familiei Regale a României au ocupat, treptat, locul central în elita românească.
Onoare
Înalt patronaj
Sistemul decorațiilor regale a fost reînviat, membrii Familiei Regale a României acordă Înalte Patronaje, reprezintă România și Republica Moldova în diferite acțiuni oficiale internaționale, ajută școli, tineri talentați sau familii în nevoie, oferă sprijin vârstnicilor și susțin cultura, arta, sportul, economia, mass-media sau școlile și universitățile. Instituții precum Comitetul Olimpic și Sportiv Român au Înaltul Patronaj Regal, iar federații sportive naționale, precum cea de rugby, organizează Cupa Regelui. În țară, în prezent, locuiesc permanent trei membri ai Familiei Regale: Principesa Moștenitoare Margareta și soțul său, Principele Radu, precum și sora sa, Principesa Maria.
„Sub îndrumarea Regelui Mihai, Familia Regală a ridicat o construcție socială, culturală și educațională, precum și o respectată instituție regală, într-o vreme care avea nevoie de modele, de iubire, de inspirație și de exemplu personal.“ Principesa Moștenitoare Margareta a României
